Vinul de roiniță

Roinita (Melissa officinalis L), cu florile ei albe-liliachii și frunzele de un verde deschis, se remarcă prin mireasma sa asemănătoare cu lămâia.

De la roiniță se culeg tulpina, frunzele și florile. Se recomandă tăierea cu atenție, pentru a nu dezrădăcina planta. Astfel, vom putea culege alte tulpini.

Ca la fiecare plantă medicinală, recoltarea se face în zile cu soare. De asemenea, trebuie să avem grijă să nu bată vântul. Se știe, vântul sporește evaporarea uleiurilor volatile din plantă, reducându-i efectele terapeutice.

 Vinul de roiniță din pulbere

Punem 20 de linguri de pulbere de roiniță într-un borcan mare. Adăugăm un litru de vin alb și lăsăm la macerat trei săptămâni. Se strecoară și se păstrează la rece și întuneric. Se iau câte 3 linguri, înainte sau după ce se servește masa. Administrat înainte de masă, vinul de roiniță stimulează digestia, combate dispepsia, previne apariția spasmelor tubului digestiv.

Te-ar putea interesa și: Insuficiența cardiacă asociată cu nivelurile crescute de fenilacetilglutamină (STUDIU)

Vin de roiniță din frunze verzi                

Se mărunțesc 30 de grame de frunze de roinita și se pun într-un borcan din sticlă. Se adaugă un litru de vin natural. Se lasă la macerat timp de 15 zile, la temperatura camerei, ferit de căldura directă a soarelui. În fiecare zi vom agita borcanul de 4-5 ori. După perioada de macerat, se filtrează vinul obținut. Se păstrează la rece, în sticle din sticlă de culoare închisă. Se bea câte 50-100 ml zilnic, în timpul mesei. Remediul este eficient în caz de: astm, intoxicații, infecții, afecțiuni pulmonare, probleme digestive (digestie lentă, crampe, balonare, flatulențe) sau lipsa poftei de mâncare.

Contraindicații

Roinita nu este recomandată persoanelor care utilizează sedative și calmante de sinteză. Pacienții care suferă de hipotiroidie trebuie și ei să evite consumul.

Citește și: Cum să îți alegi rochia de mireasă dacă ai forme generoase?