Sindromul de apnee în somn

Autor: Dr. Claudia Nicoleta Popovici, medic primar pneumolog, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ” Dr. Carol Davila”

Apneea reprezinta oprirea fluxului aerian, la nivelul nasului si gurii, in timpul somnului, pentru cel putin 10 secunde.

Omul petrece o treime din viaţă dormind. Somnul este esenţial pentru sănătate, fiind indispensabil pentru funcţionarea organismului la maxima capacitate fizică şi mentala. In mod obisnuit somnul este gestionat de catre creier, iar oamenii necesita o anumita perioada de odihna, 7-8 ore de somn in cazul adultilor, pentru ca intregul corp si mintea sa fie revigorate.

Somnul se asociaza cu numeroase patologii, sindromul de apnee in somn(SAS) fiind una dintre cele mai frecvente. SAS este o afectiune care poate sa apara la orice varsta si care afecteaza 4% din populatia masculina, 2% din cea feminina si 0,7% din copii. Este o boala putin diagnosticata.

SAS este o tulburare a somnului, definita prin existenta a cel putin 10 apnei (pauze in respiratie) per ora de somn. Apneea reprezinta oprirea fluxului aerian, la nivelul nasului si gurii, in timpul somnului, pentru cel putin 10 secunde. Exista 3 tipuri de SAS: obstructiv, central si mixt. Tipul obstructiv (SASO) este cel mai frecvent, fiind intalnit in aproximativ 80% din cazurile de SAS.

Citește și: Protejarea inimii cu 7 alimente simple

Cum se tratează apneea în somn?

Dacă aţi fost diagnosticat cu apnee în somn, doctorul va recomanda tipul de tratament potrivit cazului dumneavoastră.

Cel mai obişnuit tratament prescris pentru apneea obstructivă în somn este CPAP (Continuous Positive Airway Pressure = presiune pozitivă continuă în căile aeriene), un aparat ce furnizează o presiune, ce deschide caile respiratorii, in special la nivelul faringelui, prevenind colapsul tesutului moale, eliminând astfel apneea în somn şi asigurând o respiraţie normală pe tot timpul nopţii. Aparatul are cuplata o masca confortabila pe care pacientul o poartă în timpul nopţii. Masca este fabricată dintr-un silicon moale şi poate fi fixată cu o curea reglabilă.

Este indicat ca pacientul să se familiarizeze cu un astfel de aparat în laboratorul de somnologie, unde se poate alege masca optimă, pentru o fixare comodă şi totodată etanşă. În mod normal efectele benefice apar rapid, imediat după începerea tratamentului prin această metodă.

În afară de terapia CPAP, sunt recomandate şi schimbările în regimul de viaţă. Persoanele supraponderale, de exemplu, ar fi favorizate de scăderea în greutate. Există şi recomandări nespecifice care pot veni în ajutorul terapiei, cum ar fi evitarea alcoolului, tutunului şi somniferelor, precum şi a cafelei seara. În cazuri extrem de rare, pacienţii cu apnee în somn pot avea nevoie de medicaţie sau chiar de intervenţii chirurgicale.

La ora actuală terapia CPAP se dovedeşte a fi cel mai indicat mod de a trata persoanele cu apnee obstructivă în somn, si totusi aderenta la tratamentul CPAP ramane o problema critica, rata acesteia variind intre 30 si 60 %.

Somnul fragmentat si neodihnitor conduce la somnolenta diurna excesiva, tulburari de atentie si concentrare cu consecinte de multe ori grave: accidente casnice, la locul de munca sau chiar rutiere (pacientul adoarme la volan). SAS poate altera semnificativ calitatea vietii in absenta diagnosticului si mai ales a tratamentului si poate determina o serie de afectiuni: HTA, infarct miocardic, aritmii in timpul somnului, moarte subita, accident vascular cerebral, diabet si sindrom metabolic, depresie, anxietate, impotenta.

Este important ca persoanele care prezinta simptome similare cu cele prezentate anterior sa stie ca trebuie sa se adreseze unui medic specializat pe patologia somnului, care cel mai frecvent este un pneumolog. Acesta va stabili ce tip de test este indicat pentru fiecare pacient in parte si daca va fi efectuat intr-un laborator de somn sau la domiciliul pacientului.

Sursa: www.scumc.ro