Screening-uri recomandate pentru copii

Screeningul se referă la depistarea cât mai devreme posibil a unor boli sau doar a unor factori care pot afecta sănătatea. În lipsa simptomelor unei afecțiuni, copiii nu au în general nevoie de multe analize de screening.

Testarea auditivă la copii

Este recomandată tuturor nou-născuților în maternitate. În cazul unui test pozitiv pentru hipoacuzie, nou-născutul va fi reevaluat conform recomandării medicului audiolog.

Screening-ul oftalmologic la copii

Nu este obligatoriu la nou-născutul normal, testarea fiind însă recomandată oricând există suspiciunea unei afectări oculare congenitale sau dobândite precoce (ex. retinopatia prematurului, cataractă congenitală, etc.).

Academia Americană de Oftalmologie şi Strabism recomandă examinarea oftalmologică  a tuturor copiilor între 6 luni şi 1 an, apoi la 3 ani şi înainte de a merge la şcoală, la vârsta de 5 ani.  Miopia, astigmatismul, strabismul sunt câteva dintre afecțiunile care pot fi depistate precoce și corectate până la împlinirea vârstei de 5 ani.

Ecografia de șold

Considerată standardul de aur în depistarea anomaliilor de dezvoltare ale șoldului (displazia de șold) este recomandată a fi făcută între 4 și 6 săptămani de viață.

Screening-ul de anemie prin deficit de fier

Carența de fier poate fi cauzată de o hemoragie severă, o disfuncție genetică sau de incapacitatea organismului de a absorbi fierul (de ex. medicamentele administrate copilului pentru o boala cronică, precum boala celiacă).

Factorii de risc pentru anemia prin deficit de fier la copiii mici pot fi:

• alăptarea exclusiv la sân după 4 luni, fără suplimentare de fier
• consumul a peste 700 ml de lapte de vacă pe zi, după vârsta de 12 luni
• prematuritate sau greutate scăzută la naștere
• alimentația restrictivă care nu furnizează suficient fier
• istoric de consum de medicamente care interferează cu absorbția fierului.

Screeningul se  recomandă a se face între 9 și 12 luni, având în vedere faptul că problemă anemiei prin carență de fier este tot mai des întâlnită la copiii cu vârste cuprinse între 1-2 ani. Anemia duce la probleme de comportament și învățare, la disfuncționalități grave ale organismului.

Depistarea anemiei feriprive se realizează prin analize de sânge (hemoglobină, hematocrit, indici eritrocitari, fier seric, feritină).

Screening-ul stomatologic

Se recomandă a se face după apariția primilor dinți de lapte, în primul an de viață al copilului.  Pedodontul va face un examen amănunțit, adecvat vârstei, eventual un periaj demonstrativ și, dacă este cazul, va impune sigilarea și fluorizarea dinților pentru reducerea riscului apariției cariilor. Astfel se evaluează riscurile dezvoltării unor afecțiuni și se descoperă eventuale demineralizări, pete și carii.

Screening pentru obezitate

Excesul ponderal este una dintre cele mai frecvente probleme observate de medicii pediatri. Acesta implică numeroase probleme de sănătate, de la riscul de a dezvolta diabet de tip 2, hipertensiune arterială la colesterol mărit, afecțiuni articulare, sindromul de apnee în  somn sau probleme sociale și psihologice.

La fiecare consult pediatric trebuie evaluate următoarele:

• obiceiurile alimentare ale copilului
• nivelul activității fizice și obiceiurile sedentare
• istoricul familial de obezitate, diabet de tip 2 și hipertensiunea arterială. 

Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă screening de rutină pentru obezitate la copii începând cu vârsta de 2 ani. Cel puțin o dată pe an, un medic ar trebui să evalueze statusul greutății copilului.

Pentru estimarea grăsimii corporale este utilizat indicele de masă corporală (IMC), în care sunt  luate în considerare  Greutatea, Înălțimea, precum și Vârsta și Genul copilului – Indicele calculat al copilului se compară cu anumite valori  existente în graficele de creștere.

• Supraponderal: IMC are o valoare mai mare decât o au 85% dintre copiii cu aceeași vârstă și gen conform graficelor de creștere standardizate.
• Obez: IMC are o valoare mai mare decât o au 95% dintre copiii de aceeași vârstă și gen conform  graficelor de creștere sandardizate.

Screening pentru diabet

Măsurarea valorilor glicemiei ca metodă de screening pentru Diabetul de tip 1 la copiii care nu prezintă simptome nu este considerată de către specialiști ca fiind necesară. Pe de altă parte, unii tineri cu diabet de tip 2 nu dezvoltă semne sau simptome evidente de hiperglicemie, în special în stadiul incipient al bolii, iar screeningul poate fi un instrument util. Deși încă nu este frecvent la copiii sub 10 ani, incidența Diabetului de tip 2 a crescut dramatic în ultimii ani.

Părinții și copiii ar trebui să știe că obiceiurile alimentare sănătoase și activitatea fizică reduc riscurile individuale de a dezvolta diabetul de tip 2 și complicațiile asociate bolii mai târziu în viață.

Factorii de risc sunt:

• mama are diabet sau a avut diabet gestațional (de sarcină)
• rudă de gradul I cu diabet de tip 2
• exces ponderal, obezitate și lipsa mișcării
• greutate mică la naștere
• afecțiuni asociate cu rezistența la insulină precum acanthosis nigricans (prezența în pliurile pielii a unor pete de culoare închisă, maronii sau negre)
• hipertensiune arterială
• niveluri mari ale lipidelor din sânge (dislipidemie)
• sindromul ovarului polichistic.

Asociația Americană a Diabetului (ADA) recomandă luarea în considerare a screeningului pentru copilul supraponderal care are doi sau mai mulți factori de risc pentru diabet, o dată la 3 ani, începând cu vârsta de 10 ani sau la debutul pubertății, dacă aceasta se produce mai devreme.

Metodele de screening care se pot utiliza:

• Determinarea glicemiei a jeun – masoară nivelul glucozei în sânge pe nemâncate (ultima masă, în urma cu 8-12 ore).
• Determinarea Hemoglobinei A1c ( hemoglobina glicată) – reflectă nivelul de glucoză în sânge, în medie, în decursul ultimelor 2-3 luni și care a fost recomandată ca metodă suplimentară de screening pentru diabet.
• Efectuarea testului de toleranță orală la glucoză – măsoară glicemia  a jeun, dintr-o proba de sânge, urmată de consumul unei băuturi care conține zahăr( 1.75 g glucoză/ kg corp până la maxim 75 grame) și recoltarea unei probe de sânge la 2 ore de la consumul soluției cu glucoză, pentru a analiza cum răspunde organismul la încărcătura de glucoză.

Dacă se constată rezultate anormale la oricare dintre aceste analize, se recomandă repetarea într-o altă zi. Ulterior, dacă rezultatele se mențin anormale, este stabilit diagnosticul de diabet.

Autor: Dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie la policlinica Providența

www.providentamedical.ro / Foto: Jill Wellington

De același autor: Scarlatina la copii