Scarlatina la copii

Scarlatina la copii

Ce este scarlatina?

Spre deosebire de celelalte boli ale copilăriei (varicelă, rubeolă, rujeolă și oreion), scarlatina este cauzată de o bacterie și nu de un virus. Responsabile de apariția ei sunt anumite serotipuri de streptococ beta hemolitic de grup A (SGA, Streptococcus pyogenes), care produc toxina eritrogenă sau eritrotoxină.

Cum se transmite scarlatina la copii?

Sursa de transmitere este reprezentată de către omul bolnav (angină, scarlatină, impetigo – infecție cutanată determinată de streptococ) sau omul sănătos (purtătorul faringian de streptococ).

Modalitatea de transmitere pe cale respiratorie, prin inhalarea particulelor de salivă ale unei persoane infectate. Tusea, strănutul şi folosirea aceluiaşi pahar ori a tacâmurilor la comun sunt alte metode prin care scarlatina poate fi transmisă de la o persoană la alta.

O receptivitate mare pentru scarlatină o au copiii sub 10 ani, grupa de vârstă cel mai frecvent afectată fiind 5-9 ani.

Cum se manifestă scarlatina?

Perioada de incubație a bolii durează în medie 3 – 5 zile. Debutul ei este brusc, prin febră înaltă (39 – 40 grade celsius), frisoane, cefalee, odinofagie (dureri la nivelul gâtului) şi stare general alterată. Uneori, manifestări digestive (vărsături, dureriabdominale).

La aproximativ 2 zile de la aparitia anginei, toxina secretată de streptococ difuzează în organism declanşând o erupţie cutanată – exantemul micropapulos, aspră la atingere, nepruriginoasă, localizată iniţial la nivelul toracelui, ulterior se extinde la nivelul întregului corp.  Pe față, bolnavul prezintă paloare în jurul nărilor și gurii, care contrastează cu roșeaț apomeților, aspect descris ca „mascalui Filatov” sau „facies pălmuit”.

La nivelul limbii, apare iniţial o depunere alb cenusie care ulterior se transform într-o zonă descuamată cu aspect roşu stacojiu numită «limbă zmeurie». Acest aspect al limbii se va reepiteliza recăpătându-şi aspectul normal după aproximativ 9 zile de la debutul simptomatologiei. După aproximativ o săptămână febra scade, exantemul dispare şi apare o descuamare fină cu coji la nivelul tegumentului corpului, la nivelul palmelor şi a labei piciorului.

Complicaţiile care pot aparea în scarlatină:

– toxice (în prima săptămână a bolii): miocardită, hepatită, nefrită, suprarenalită, edem cerebral acut;

– septice (precoce şi tardive): otită, sinuzită, limfadenită, adenoflegmon, septicemie, meningită purulentă, endocardită;

– alergice (la a 15-21-a zi de la debut şi mai târziu): cardită reumatismală, reumatism articular acut, glomerul onefrită difuză acută, eritem nodos, purpură trombocitopenică, stare febrilă cu adenită.

Ce analize sunt necesare pentru depistarea scarlatinei?

Pentru a confirma agentul infecțios se recomandă efectuarea unui exudat faringian pentru a evidenţia streptococul beta-hemolitic de grup A. Acesta se recoltează dimineața, înainte de a mânca și a spăla dinții, înainte de începerea tratamentului.

Utile sunt și analizele de sânge, care în scarlatină relevă un VSH accelerat și un număr crescut al leucocitelor neutrofile (PMN) și eozinofile (EO).

Analiza ASLO (care măsoară nivelul anticorpilor antistreptolizină) nu are relevanță în faza acută a bolii, deoarece anticorpii se fac în timpul infecției, cresc progresiv și ating un titru protector din a treia săptămână, în săptămânile 4-5 având valoare maximă. Important de reținut este că menţinerea crescută a titrului ASLO după acest interval exprimă evoluţia către sindrom poststreptococic sau către complicaţii tardive.

Cum se tratează scarlatina la copii?

Tratamentul etiologic constă în antibioterapie cu penicilină. La copiii alergici la penicilină, se poate folosi tratamentul cu eritromicină, claritromicină, azitromicină. La acesta se asociază tratament simptomatic: antitermice (paracetamol, ibuprofen), antiseptic bucofaringiene și vitamina C.

Regimul alimentar, repausul şi aplicarea regulilor de igienă de bază fac parte din tratamentul corect al scarlatinei.

Măsuri de prevenție în scarlatină:

– Izolarea la domiciliu a copiilor bolnavi previne răspândirea infecției în colectivități.

– Evitarea spațiilor închise, agglomerate.

– Evitarea contactului cu persoanele bolnave.

– Dezinfectarea periodică a jucăriilor și suprafețelor cu care copiii vin frecvent în contact.

– Spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun este pasul celmai important în prevenirea acestei infecții.

Autor: Dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie la policlinica Providența

www.providentamedical.ro / Foto: pixabay.com

De același autor: Colicile sugarului

3 thoughts on “Scarlatina la copii

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *