Diversificarea alimentației la copiii cu dermatită atopică

Diversificarea alimentației la copiii cu dermatită atopică

Diversificarea alimentației la copii cu dermatită atopică respectă principiile clasice ale diversificării, cu unele particularități în funcție de caz.

1. Care sunt principiile diversificării la copiii cu dermatită?

Inițierea diversificării NU  se face înainte de 17 săptămâni (4 luni și 1 săptămână) și nu mai târziu de 26 de săptămâni (6 luni și 2 săptămâni).

Durata optimă recomandată pentru alimentația exclusivă la sân este de 6 luni, cu prelungirea acesteia până la 2 ani. După vârsta de 6 luni, alimentația la sân sau cu FL nu mai este suficientă: aport caloric insuficient, nevoi proteice crescute, aport insuficient de fier și zinc, deficit de vitaminele A și D.

La copiii cu dermatită atopică se respectă principiile clasice ale diversificării, cu unele particularități în funcție de caz.

2. Când și cum se introduc alimentele cu potențial alergen în alimentația copilului cu dermatita atopică?

Cum bine știm,  alimentele cu risc alergenic crescut sunt:

  • albușul de ou;
  • laptele de vacă/capră;
  • peștele;
  • căpșunele, fragii, murele, zmeura, kiwi;
  • oleaginoasele (alune, arahide, migdale, nuci);
  • mierea de albine;
  • ciocolata, dulciuri concentrate,
  • carnea grasă de porc, oaie, alimente grase, prea condimentate, prăjeli, maioneze, sosuri, tocături, afumături, murături, varză acră;
  • conopidă, mazăre, fasole;
  • cerealele cu gluten (grâu, secară, ovăz, orz).

Foarte important, diversificarea alimentației se începe la sugarul sănătos, fără nicio urmă de boală. Se introduce un singur aliment nou o dată, pentru a testa toleranșa copilului la acesta, iar durata diversificării se recomandă  să fie de 3 zile. Se începe cu cantități mici și se va merge progresiv până la înlocuirea completă a unei mese de lapte.

Astfel, dacă apar tulburări digestive (diaree, vărsături) sau reacții alergice (urticarie, umflături, tuse, dureri abdominale, mâncărimi, irascibilitate, curge nasul, respirație deficitară), se revine la alimentația de dinaintea îmbolnăvirii, diversificarea reluându-se după însănătoșire, în cantități mult mai mici.

Conform ultimelor studii, toți alergenii se introduc înainte de 1 an, inclusiv albușul de ou.

Se va evita introducerea precoce a glutenului sub 4 luni, cât și introducerea tardivă peste 7 luni. Introducerea  făinoaselor cu gluten (grâu, orz, secară) se face după ce copilul s-a obișnuit cu cele fără gluten (orez, porumb) și după vârsta de 6 luni.

Sunt controversate, de asemenea, și administrarea de banane, căpșuni, zmeură sau kiwi (toate cu un conținut vitaminic și de minerale bogat, dar cu potențial alergogen). Unii medici, le recomandă după vârsta de 1 an.

Deoarece dermatita atopică este o boală alergică, este important ca părinții să revizuiască complet dieta copilului și să excludă din ea toate alimentele la care copilul are o reacție. Un jurnal alimentar va fi foarte folositor, în care este important să introduceți tot ceea ce consumă în timpul zilei. Acest lucru va facilita detectarea alimentelor nedorite.

3. Trebuie să așteptăm câteva zile la introducerea fiecărui aliment nou sau putem hrăni copilul cu piureuri din amestec de legume?

Având în vedere un potențial teren alergic, este foarte importantă păstrarea regulei de introducere a  fiecărui aliment nou timp de 3 zile. Ulterior, pe măsură ce am testat fiecare aliment, putem administra în combinație cu acesta un altul nou. De exemplu, prima dată am testat morcovul timp de 3 zile, ulterior putem combina cu acesta o altă leguminoasă testată, să spunem rădăcina de pătrunjel. Continuăm timp de 3 zile în aceeași manieră. Dacă totul e în regulă, la următorul mix putem combina morcov, rădăcină de pătrunjel și un aliment nou.

Se recomandă să nu se facă mixuri cu mai mult de 3 leguminoase. Copilul fiind în stadiul și de educare a gusturilor, trebuie să fie un gust predominant al unei leguminoase într-un mix.

În situația în care am introduce inițial direct piureuri din amestec legume și apar reacții alergice, nu vom ști exact ce a declanșat reacția. Aceeași regulă e bine de respectat și în cazul introducerii fructelor.

4. Dieta mamei care alaptează contează? Trebuie să evite alimentele cu potențial alergen?

Mamele care alaptează un bebeluș cu dermatită atopică ar trebui să fie mai atente la alimentația pe care o au, deoarece e posibil ca o alergie la un aliment consumat de mamă să declanșeze sau sa accentueze problema celui mic. Pentru ca mama să afle ce aliment îi accentuează bebelușului dermatita atopică, ar trebui să adopte o dietă eliminatorie. Mai exact, aceasta trebuie să elimine, pe rând, câte un aliment sau o categorie de alimente din dietă, astfel încât să observe dacă, în câteva zile, dermatitia atopică a micuțului se ameliorează.

Specialiștii în lactație recomandă ca mamele care alăptează să înceapă prin eliminarea treptată din dietă a alimentelor cu potențial alergen.

5.  Ce formule de lapte dăm copilului cu dermatita atopică?

Dacă, din diverse motive, alimentația sugarului este una artificială (parțială sau exclusivă) se folosesc, în funcție de situație, de forma dermatitei atopice, de toleranța sugarului și la recomandarea medicului specialist, formule de lapte hipoalergenice, extensiv hidrolizate sau în formele severe pe bază de aminoacizi.

Autor: Dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie la policlinica Providența

www.providentamedical.ro / Foto: Misael Diaz

De același autor: Screening-uri recomandate pentru copii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *