Octav Băncilă, pictorul ţăranului român
Octav Băncilă, pictorul care a surprins poate cel mai bine chipul ţăranului român, a făcut parte dintr-o familie cu descendenţă veche, având rădăcini pe latura cronicarilor (a fost fiul lui Vasile Băncilă și al Profirei, născută Neculce, urmașă a cronicarului).
De altfel, el și-a dedicat ani buni din cariera de pictor (mai ales între 1905–1916, perioadă greu încercată în istorie) cauzei muncitorimii și ţărănimii.
A zugrăvit chipul ţăranului obidit, exponent al poporului, în numeroase lucrări, precum “Muncitorul”, “Grevistul”, “Întrunire”, “Pax”. I-a consacrat numeroase tablouri, așa încât răscoalele din 1907 au inspirat cinsprezece lucrări, dintre care cele mai cunoscute sunt “1907”, “Execuţia”, “Recunoașterea”, “După răscoale”.
Dincolo de evenimentele sociale în care a fost implicat omul simplu și curat, a înfăţișat și alte laturi ale vieţii sale, legate de munca și de momentele de odihnă în natură, momente ce au constituit întotdeauna un adevărat izvor cu bogăţii spirituale, atât pentru zugravi, cât și pentru scriitori. Aceleași scene de viaţă și trăire profundă, pe care numai un pictor apropiat de viaţa satului ar fi putut să le surprindă cu o anumită intensitate (precum Nicolae Grigorescu sau Dumitru Ghiaţă), i-au transpus fiecare zvâcnire în trăsături vibrate de penel (astfel de lucrări sunt “La fântână”, “Ciobăniţă cu fuior”, “Muncind pământul” și altele).
Opera lui Octav Băncilă cuprinde însă și portrete, peisaje, flori și naturi statice (artistul pictează adesea maci, flori de liliac sau crini în vase tradiţionale, de lut, portrete de ţigancă sau bătrâni, realizate într-o manieră realistă, nature statice cu fructe etc.).
Copilăria lui Octav Băncilă
Rămas orfan la vîrsta de patru ani, Octav Băncilă și-a petrecut copilăria în casa surorii mai mari, Sofia, căsătorită la Iași cu Ioan Nădejde, unul dintre fondatorii revistei “Contemporanul”. În 1887 s-a înscris la „Școala de Arte Frumoase” din Iași. Anii de studii în această școală, unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și C.D. Stahi, i-au prilejuit însușirea unei serioase pregătiri profesionale.
La 19 ani a câștigat o bursă în străinătate. Şi-a continuat studiile la „Academia de Arte Frumoase” din München, unde a avut ocazia să lucreze în atelierele pictorilor Haschbe și Lenbach. Apoi se duce în Franţa și Italia, unde studiază operele maeștrilor de altădată. Întors la Iași, Octav Băncilă se afirmă în primele decenii ale secolului XX, într-o epocă de puternice frământări sociale, fapt care a influenţat zămislirea unor opere ce pot fi luate ca reper în arta românească.
Luisa Ṭuculeanu
Foto: 1907, wikiart.org
Te-ar putea interesa şi: În vizită la Muzeul Unirii
One thought on “Octav Băncilă, pictorul ţăranului român”