Vară de neuitat

Vară de neuitat

Flori presate în albumul verii, cu verdele pălind din pricina soarelui topit printre nori, mănunchi de raze strecurate în lanuri întinse de grâu, melancolii pentru-anotimpul ce se călătoreşte odată cu Adormirea Maicii Domnului…E august şi promisiunea unei veri de neuitat, cu parfum de cărţi vechi, culori bogate şi străluciri de pietre preţioase, lăsate prin grădini, arbori urbani sau pe veşmântul dimineţilor de-opal, cu-aromă de dulceaţă rubinie şi confiserii dulci-amărui. E ultima lună cu vise dogoritoare şi ploi scurte, furate, e dorul de timpurile în care era tihnă şi bine, la Medeleni zburau zmee înălţate curajos, pe uliţa copilăriei tronau casa bunicilor şi felinarul ce lumina toată noaptea, iar la scăldat un băietan sprinţar nu se mai sătura de jocuri şi bucurii; un altul, tot zglobiu, dar parcă mai visător, era după melci şi se pierdea în codrul des. Oare tot acum porneau în expediţie şi Cireşarii?

Maria Luisa Ţuculeanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *