Infecțiile herpetice oculare

Infecțiile herpetice oculare sunt principala cauză infecțioasă de orbire corneană în țările dezvoltate. 60% dintre ulcerele corneene sunt cauzate de virusul herpes simplex tip 1, iar 10 milioane de persoane la nivel mondial au boală herpetică oculară.

Ce cauzează infecțiile herpetice ale ochiului?

Cele două tipuri de virus herpetic care afectează cel mai frecvent ochiul sunt virusul herpes simplex tip 1 (HSV-1, același virus care cauzează leziuni ale feței și buzelor) și virusul varicelo-zosterian (HZV, care este responsabil de producerea varicelei în copilărie și a zosterului la maturitate). Mai puțin frecvent, citomegalovirusul (CMV) poate determina boală oculară la persoanele imunocompromise, cum ar fi pacienții cu HIV cu număr scăzut de celule T.

Este herpesul ocular contagios?

Herpesul ocular poate fi contagios. La persoanele cu infecție cu HSV sau HZV, virusul poate fi activ și în lacrimi, nu doar în veziculele ce însoțesc erupțiile cutanate. Igiena atentă a mâinilor este importantă, în special în cazul contactului cu copiii neimunizați, gravidele sau persoanele cu un sistem imunitar compromis.

Cum se transmite herpesul ocular la oameni?

În majoritatea cazurilor, oamenii nu transmit HSV-ul ocular de la un ochi la celălalt. În schimb, ei dobândesc virusul mai întâi prin contact direct cu secreții contaminate, dar de obicei nu determină alte semne sau simptome în afara unei erupții cutanate ușoare sau a unei hiperemii oculare, care sunt autolimitante. În timpul infecției primare virusul străbate rădăcina senzitivă a ganglionului trigeminal și rămâne cantonat la nivelul celulelor sistemului nervos într-o stare latentă nereplicativă. Luni sau ani mai târziu, virusul se poate reactiva și localiza la nivelul ochiului sau buzelor, determinând apariția leziunilor la acest nivel.

În cazul HZV, acesta este dobândit cel mai frecvent prin aer, în timpul epidemiilor de varicelă din copilărie, după care virusul poate rămâne latent timp de zeci de ani înainte de a se reactiva și determina infecție trigeminală, care este a doua ca localizare, după implicarea dermatomului toracic.

Perioada de incubație (perioada dintre momentul dobândirii virusului și apariția simptomelor oculare) poate varia de la câteva zile la zeci de ani.