Glutenul, benefic sau periculos?
Autor: Dr. Sorina Onceanu, Medic Specialist Medicină Internă, Clinica Gral
Ce este glutenul?
Strict medical, glutenul reprezintă proteinele conţinute în grâu, secară, orz, unele varietăţi de ovăz, alac şi hibrizii acestora. Deci, întâlnim gluten în orice produs derivat din aceste cereale (ex: pâine, bere, paste, produse de patiserie etc.).
Glutenul se referă la proteinele întâlnite în endospermul boabelor de cereale, având rolul de a hrăni embrionii plantelor în timpul germinaţiei. De asemenea, el este cel care conferă elasticitatea aluatului frământat din făina de cereale.
Beneficiile consumului de gluten asupra sănătăţii sunt, de fapt, cele ale consumului de cereale integrale (reducerea riscului de boli cardiovasculare, neoplazii, diabet, obezitate etc.).
Diagnostice cauzate de gluten
Din păcate, glutenul este “duşmanul” pentru pacienţii diagnosticati cu:
• boala celiacă (afecţiune genetică, autoimună care apare ca o reacţie la consumul de gluten de către persoanele cu predispoziţie genetică, în contextul unor triggeri (stres, traumatisme, posibil infecţii virale), cu afectarea epiteliului intestinului subţire (atrofie viloasă şi aplatizarea celulelor parietale), ce duce la malabsorbţia nuţrientilor. Simptomele clasice includ diaree, balonare, constipaţie, scădere ponderală, anemie, întârziere de creştere la copii. Alte simptome: migrene, infertilitate, fatigabilitate, dureri articulare, osteoporoză prematură, depresie. Lezarea intestinului subţire se produce la fiecare ingestie de gluten, chiar dacă simptomele nu sunt prezente!)
• dermatita herpetiformă (formă de boală celiacă, manifestată predominant la nivel tegumentar prin apariţia de vezicule pruriginoase determinate de depunerea de anticorpi de tip IgA în straturile superficiale ale pielii; afectarea intestinului subţire este mai puţin severă decât la pacienţii cu boala celiacă.)
• intoleranţa la gluten (afecţiune nu foarte bine definită, cu simptome asemănătoare celiachiei, dar cu rezultate negative la testele de diagnostic pentru boala celiacă sau alergia la grâu)
• alergie la grâu (o formă rară de alergie mediată IgE, cu simptome la nivelul tegumentelor, tractului respirator sau intestinal determinate de reacţia sistemului imun la una din sutele de proteine prezente în grâu (nu neapărat gluten!).
Ce efecte are renunţarea la gluten?
Fiind un amestec de proteine cu valoare nutriţională şi biologică scăzută din punct de vedere nutriţional, excluderea din alimentaţie a glutenului nu determină probleme importante. Din păcate, este greu sa separăm glutenul de restul componentelor de care avem nevoie din cerealele integrale.
De aceea, decizia de a adopta o alimentaţie fără gluten ar trebui făcută doar dacă există motive medicale care să o justifice. Nu există dovezi ştiinţifice care să sugereze că o astfel de abordare are efecte benefice pentru mai mult de 90% din populaţie, care nu suferă de afecţiuni legate de consumul de gluten. Dimpotrivă, poate afecta echilibrul bacteriilor din tractul digestiv, determinând creşterea excesivă a bacteriilor “rele”, deoarece oligozaharidele din cerealele integrale (ce conţin şi gluten) acţionează ca prebiotice, hrănind bacteriile “bune”.
De asemenea, o dietă fără gluten poate duce la deficienţe nutriţionale, deoarece acele cereale integrale sunt bogate în vitamine şi minerale (vitamina D, grupul de vitamine B, fier etc).
Nu în ultimul rând, dieta fără gluten poate afecta scăderea ponderală, deoarece, deşi restricţiile asociate cu un astfel de stil de viaţă pot duce la pierderea câtorva kg (mai ales când “amidonul” este înlocuit cu opţiuni mai sănătoase), consumul unor cantităţi prea mari de alimente “fără gluten” poate duce la creştere ponderală, deoarece mulţi producători adaugă grăsimi sau zaharuri pentru a ameliora gustul produselor, făcându-le astfel cel puţin la fel de calorice ca şi echivalentele lor tradiţionale.
În concluzie, dieta fără gluten este sănătoasă atât timp cât celelalte alegeri de alimente pe care le facem sunt sănătoase!
Alternative pentru gluten
Pe de altă parte, pentru pacienţii cu boala celiacă sau intoleranţă la gluten, alimentaţia fără gluten este salvatoare. Poate fi utilă, de asemenea, şi unei categorii de pacienţi diagnosticaţi cu sindrom de colon iritabil, prin eliminarea zaharidelor (mono, di, oligo) fermentabile conţinute în cereale. Important este ca pacienţii cu indicaţie clară de eliminare a glutenului din alimentaţie să ştie ce alternative au la dispoziţie; există cereale ce nu conţin gluten (pseudocereale), care se pot adăuga listei de alimente recomandate.
O atenţie deosebită trebuie dată ambalajelor, pentru a evita sursele ascunse de gluten: de exemplu, multiplele nume sub care se găseşte făina de grâu (durum, graham, semolina, kamut, spelta (alac)), proteinele vegetale hidrolizate, siropul de glucoză (produs deseori din grâu), germeni de grâu (wheatgerm), malţ, aromele (chiar naturale), dextrina, coloranţi (caramel) etc.
Citeşte şi: Tratamentul papiloamelor
One thought on “Glutenul, benefic sau periculos?”