Aritmia cardiacă

Aritmia cardiacă este o tulburare a ritmului cardiac. Are ca rezultat o modificare a frecvenței, regularității și/sau intensității contracțiilor cardiace.

De obicei, activitatea inimii este reglată de semnale electrice: o anomalie a acestui impuls electric duce la o aritmie. Bătăile inimii pot deveni neregulate, mai lente sau mai rapide.

O frecvență cardiacă normală este considerată a fi între 50 și 100 de bătăi pe minut în repaus. Acesta variază de la individ la individ și de-a lungul vieții. Când ritmul cardiac este prea rapid (> 100 bătăi/minut), se numește tahicardie. În schimb, când ritmul cardiac este prea lent (< 50 bătăi/minut), se numește bradicardie. Când bătăile inimii sunt neregulate, vorbim de aritmie. Când aceasta din urmă se datorează unei disfuncții a atriilor inimii, este vorba de fibrilație atrială (cea mai frecventă aritmie). Când anomalia provine din ventriculi, este vorba de fibrilație ventriculară.

Aritmia cardiacă este frecventă din cauza îmbătrânirii în creștere a populației. Cu toate acestea, afectează uneori subiectul tânăr atunci când este congenital (legat de o malformație a inimii de exemplu) sau când este secundar unei alte patologii întâlnite în timpul vieții. Bradicardia/tahicardia sunt uneori chiar benigne.

Prevenirea acestor tulburări necesită un stil de viață sănătos, precum și monitorizarea medicală a persoanelor cu risc. Tratamentul poate fi limitat la stilul de viață și măsurile dietetice și, uneori, la administrarea de medicamente antiaritmice. Intervenția chirurgicală este uneori necesară (îndepărtarea zonei afectate, instalarea unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator etc.).

Care sunt cauzele aritmiei cardiace?

Aritmia cardiacă poate avea multe cauze. Adesea, o cauză precisă nu poate fi identificată și atunci vorbim de tulburări ale ritmului cardiac „idiopatice”.

În alte cazuri, aritmia cardiacă poate fi asociată cu:

• vârstă;
• afecțiuni și boli cardiace preexistente;
• funcționarea proastă a valvelor inimii, de exemplu după febră reumatică sau probleme cu valva mitrală (între atriul stâng și ventriculul stâng) care duc la exces de presiune în atriul stâng;
• boli ale arterelor coronare (care furnizează oxigen mușchilor inimii), de exemplu depozitele de colesterol (ateroscleroza) care le scad diametrul;
• insuficienta cardiacă;
• cardiomiopatii;
• sindromul Brugada sau altă canalopatie;
• o cicatrice chirurgicală pe inimă;
• sechelele unui infarct miocardic…;
• tensiune arterială crescută;
• efort fizic, stres sau chiar un atac de panică (tahicardie sinusală);
• consumul excesiv de substanțe stimulatoare (cofeină, tutun, droguri, alcool etc.);
• boli respiratorii cum ar fi astmul, edem pulmonar acut, embolie pulmonară, de exemplu;
• o tulburare tiroidiană (hiper/hipotiroidism în special);
• febră mare sau deshidratare;
• anumite deficiențe precum anemia (de exemplu în caz de subnutriție);
• luarea anumitor medicamente;
• tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipomagnezemie etc.). Aceste tulburări pot fi rezultatul diareei, luării de diuretice, unei tulburări de alimentație (bulimie)…
• oxigenare slabă a inimii;
• sport intensiv obișnuit (bradicardia sportivului);
• șoc (tensiune arterială foarte scăzută), care poate rezulta din boala coronariană și alte tulburări;
• anumite accidente: electrocutare, înec…;
• tulburări congenitale sau genetice.

Te-ar putea interesa și: Creierul femeilor este mai cald

Cine este expus riscului de aritmie?

Aritmia cardiacă poate afecta oameni de toate vârstele și chiar persoanele sănătoase. Este în acest caz benign și fiziologic. Este cazul, de exemplu, al sportivilor care au adesea bradicardie. Cu toate acestea, în forma sa patologică, aritmia cardiacă afectează mai mult:

• vârstnici ;
• persoanele care suferă de diabet, obezitate, hipertensiune arterială, sindrom metabolic, tulburări tiroidiene sau apnee în somn;
• persoanele cu hipokaliemie (nivel scăzut de potasiu în sânge). Pierderea de potasiu se poate datora vărsăturilor repetate (bulimie nervoasă), diareei, aportului excesiv de laxative sau diuretice…;
• persoanele care au un consum excesiv de substanțe stimulatoare (cofeină, tutun, droguri, alcool etc.);
• persoanele care suferă de probleme cardiace congenitale sau dobândite (funcționare proastă a valvelor cardiace, insuficiență cardiacă etc.);
• persoanele care iau anumite medicamente care pot provoca aritmie (inclusiv chinidina, anumite antibiotice și anumite neuroleptice).

Care sunt simptomele aritmiei cardiace?

Aritmia cardiacă poate să nu aibă simptome sau, dimpotrivă, să fie identificată prin:

• senzații de bătăi puternice și rapide ale inimii (inima care se bate);
• senzație de lovituri în piept;
• durere în piept (tip angină pectorală);
• slăbiciune sau oboseală;
• o scădere a tensiunii arteriale;
• ameţeală;
• un puls neregulat;
• dificultăți de respirație;
• disconfort cu transpirație bruscă și paloare, care poate duce la pierderea temporară a conștienței (sincopă).

Aceste simptome pot apărea în repaus sau chiar după un efort minim.

Aritmia cardiacă poate fi descoperită în timpul unei complicații (embolie, insuficiență cardiacă etc.). Poate provoca moarte subită.

Daca ai frecvent senzatia ca inima ta bate anormal, este recomandat sa apelezi rapid la medic.

Sursa: santemagazine.fr / Foto: pixabay.com