Roșul în gât – faringita acută

Autor: dr. Raluca Olariu, medic specialist ORL, Arcadia

„Roșul în gât” sau faringita acută reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni, fiind mai des întâlnită la copii, în special în primii ani de viaţă, din cauza imaturităţii sistemului imun și a integrării precoce în colectivităţi.

Virusurile respiratorii reprezintă cauza majoră a faringitei acute, a căror frecvenţă este crescută în sezonul umed și rece, mai ales în cursul epidemiilor de viroze.

Rinovirusurile, coronavirusurile şi adenovirusurile sunt răspunzătoare de peste 30% din faringitele acute, iar virusurile gripale, paragripale şi virusul sinciţial respirator, de 4% dintre faringitele acute. Dintre bacterii, Streptococul beta-hemolitic din grupul A – Streptococcus pyogenes este cea mai frecventă bacterie care determină faringita acută (15 – 30% dintre toate cazurile de faringite acute). În faringita acută este afectată întreaga structură a faringelui, inclusive totalitatea foliculilor limfatici; este vorba, de fapt, de o reacţie de apărare a ţesutului limfoid local la agresiunea unui factor patogen.

Cum se manifestă faringita acută?

Faringita acută virală se manifestă în principal prin durere în gât, înroșire și umflare locală. La acestea se pot adăuga: febră uneori înaltă, durere și dificultate la înghiţire, obstrucţie nazală și secreţii nazale abundente, strănut, tuse, dureri musculare articulare, tumefacţia (umflarea) ganglionilor cervicali.

În anginele streptococice, debutul este brusc, spre deosebire de anginele virale, ce evoluează gradual, cu un tablou simptomatic asemănător cu cel al gripei. Simptomele care apar în angina streptococică sunt: durere în gât, febră înaltă, cefalee, disfagie, dificultăţi și durere la înghiţire, adenopatie satelită dureroasă, respiraţie urât mirositoare, aspect albicios al limbii. La copii pot apărea vărsaturi, refuzul alimentaţiei, deshidratare.

Faringita acută, diagnostic și tratament

Examenul clinic al orofaringelui pune în evidenţă un faringe roșu, congestiv, cu amigdale eritematoase/eritematopultacee. Investigaţiile paraclinice au un rol major în precizarea etiologiei virale sau bacteriene a unei faringite acute și implicit în instituirea unui tratament corect. În faringitele bacteriene, se observă creșterea marcată a proteinei C reactive, VSH, fibrinogen, procalcitoninei, faţă de infecţiile virale, unde acești factori inflamatori sunt normali sau ușor crescuţi. Pentru evidenţierea agentului bacterian responsabil pentru infecţia faringiană se pot folosi fie teste rapide streptococice, fie realizarea de frotiuri și culturi din exudatul faringian.

Tratamentul faringitei acute este dependent de cauza acesteia: infecţiile bacteriene necesită antibioticoterapie, în vreme ce în cazul faringitelor virale se recomandă tratament simptomatic. Tratamentul simptomatic constă în tratarea febrei cu antitermice (paracetamol, ibuprofen), tratarea durerilor în gât (comprimate pentru supt, cu acţiune locală antiseptică şi analgezică), consum de lichide calde (de exemplu, ceaiuri).

Terapia cu antibiotice este indicată la pacienţii cu faringită simptomatică, la care examenul clinic și investigaţiile paraclinice confirmă etiologia bacteriană.

Tratamentul profilactic presupune un stil de viaţă sănătos, cu o alimentaţie echilibrată, bogată în legume şi fructe proaspete, exerciţiu fizic, un program corect de somn și deprinderi corecte de igienă (mai în ales în cazul copiilor).

Deși majoritatea cazurilor de faringită nu pot fi prevenite, din cauza contactului iminent cu virusurile și bacteriile răspunzătoare de această afecţiune, e bine să avem în vedere: spălarea atentă și frecventă a mâinilor, utilizarea șerveţelelor de unică folosinţă, limitarea contactului cu persoanele bolnave, evitarea aglomeraţiilor, evitarea utilizării la comun a veselei, evitarea strănutului sau a tusei în faţa altei persoane.

www.arcadiamedical.ro

Citeşte şi: Alergiile de toamnă