Migrena la copil

Autor: Dr. Florina Carpinschi – Neurologie pediatrică

Migrena reprezintă o cefalee de intensitate mare, având caracter pulsatil, cu localizare la nivelul regiunilor temporale și frontale uni sau bilateral. Durata episoadelor variază aproximativ între 4 ore și 72 ore, fiind accentuate de efortul fizic.

La copii de vârsta preșcolară poate îmbrăca forma unor episoade lipotimice, cu paloare tegumentară, dureri abdominale, vărsături și somnolență diurnă. La școlari migrena se poate manifesta prin durere la nivelul regiunii frontale, temporale, retroorbitare bilateral asociind foto și fonofobie, greață și somnolență.

La aproximativ 10-20 % dintre cazuri este prezentă migrena cu aură, în general cu simptome vizuale cu durata variabilă. În majoritatea cazurilor apar simptome vizuale care preced durerea cu aproximativ 10- 60 de minute.

Tipuri de migrenă

Migrena comună, fără aură

Este o formă de cefalee unilaterală, intensă, având caracter pulsatil, accentuată de zgomote, lumină intensă, rău de mișcare, care nu este precedată de simptome care să avertizeze pacientul.

Migrena familială hemiplegică

Este o formă cu transmitere autozomal dominantă. Hemiplegia poate precede, însoți sau urma cefaleei care, în general, are localizare controlaterală hemiplegiei. Durata simptomatologiei poate fi de la câteva ore, la câteva zile. Unele forme, cu evoluâie severă, se pot manifesta clinic și prin meningism, febră și comă. Uneori, asociază ataxie cerebeloasă.

Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu: leziuni structurale, vasculite, hemoragii cerebrale, miopatii mitocondriale, encefalopatie, hemiplegie alterna și acidoza lactică. Mutații la nivelul genelor CACNA1A, SCN1A , PRRT2, ATP1A2 pot determina acest tip de migrenă.

Migrena  bazilară

Frecventă la adolescente, cu localizare la nivelul regiunii occipitale, este precedată de vertij, amețeli, mai rar cu pierderea stării de conștiență. Durerea trebuie să asocieze cel puțin două din următoarele simptome: dizartrie (vorbire neclară), vertij, tinitus (sunete în urechi), hiperacuzie, diplopie, ataxie (manifestată prin modificări ale echilibrului, scrisului), confuzie, parestezii (amorțeli) bilaterale. Frecvent întâlnite sunt cazuri familiale de migrenă tipică.

Migrena confuzională acută

Caracterizată prin episoade acute de amnezie, confuzie acută, agitație, letargie și / sau disfazie. Factorii precipitanți sunt traumatismele craniene minore.  Afazia poate fi receptivă sau expresivă, starea confuzională poate preceda sau urma cefaleei. Poate evolua în episoade de migrenă tipică. Trebuie excluse diagnosticele de encefalită, hipoglicemie, intoxicațiile, leziunile structurale și convulsiile.

Vertijul paroxistic benign

Este caracterizat prin scurte episoade de vertij, dezechilibru, panică și greață la copiii cu vârste între 2 și 6 ani. Durata este de câteva minute, pacienții pot asocia mișcări necontrolate ale globilor ocular. Copilul nu prezintă tinnitus, hipoacuzie sau pierderea stării de conștiență. Se recomandă investigarea imagistică pentru diagnostic diferențial.

Sindromul de vărsături ciclice este caracterizat prin perioade de vărsături separate de interval, fără simptomatologie. Copiii pot prezenta dureri abdominale,  greață, anorexie, paloare, fotofobie, fonofobie și cefalee. Debutul are loc între 1 și 3 ani. Începe dimineața și poate dura între 6 și 48 de ore. Istoricul familial de migrenă este pozitiv.

Trebuie excluse alte cauze de vărsături ciclice: malrotații gastrointestinale, neoplasme, boli mitocondriale și endocrine.

Torticolisul paroxistic

Este o afecțiune caracterizată prin episoade de înclinare a extremității cefalice, asociind greață, cefalee, vărsături.  Durata episoadelor este de la câteva minute, la câteva zile.

Malformațiile la nivelul fosei posterioare trebuie excluse prin investigații imagistice (RMN cerebral sau CT cranian). La unii pacienți, simptomatologia poate fi legată de mutații la nivelul genei CACNA1A.

Migrena oftalmoplegică

Este o boală inflamatorie în care pacienții prezintă paralizia unilaterală a nervului oculomotor comun III cu oftalmoplegie ( nu poate deschide pleoapa), cefalee, durere retroorbitară, diplopie. Unii pacienți pot prezenta vărsături sau chiar episoade de pierdere a stării de conștiență. Durata episoadelor este de câteva zile. Necesită RMN pentru a exclude o cauză lezională.

Aura migrenoasă fără cefalee

În general este vorba de o aură vizuală: modificari vizuale care constau din vedere neclară, scotoame, scintilații, mai rar vedere dublă, vedere în zig zag, micropsii (obiecte mai mici decât în realitate), macropsii (obiecte mai mari), metamorfopsii (sdr Alice în țara minunilor), fără a asocia cefalee.

Diagnosticul migrenei

Diagnosticul migrenei este dat de istoricul bolii, examinarea neurologică, oftalmologică, ORL, stomatologică și investigații imagistice (RMN cerebral, CT cranian).

Tratamentul migrenei

Tratamentul migrenei se adresează factorilor declanșatori, controlării durerii în episodul acut și medicației preventive.

Modificarea stilului de viață, cu adoptarea unui regim alimentar variat și evitarea factorilor declanșatori (lumini intermitente, stările de oboseală, modificări ale presiunii barometrice, modificări bruște ale temperaturii, altitudinea, consumul de alcool, excitante cerebrale), respectarea unui program de somn pot diminua frecvența și intensitatea episoadelor de migrenă.

Tratamentul episodului acut de migrenă va încerca să reducă severitatea și durata durerii. Se utilizează analgezice care reduc durerea și febra și antiinflamatorii. Tratamentele preventive încearcă să reducă frecvența și intensitatea atacurilorde cefalee. Este recomandată administrarea antiinflamatoriilor nesteroidiene (ibuprofen, antinevralgic ) la primele semne ale unui atac de migrenă. Pentru tratarea cronică a migrenelor, medicii pot recomanda medicamente antidepresive, betablocante, triptani.

Medicația profilactică este recomandată pentru a diminua severitatea și frecvența episoadelor cefalalgice. Sunt mai multe clase de medicamente recomandate:

• betablocante: propranolol; 
• antiepileptice: topiramat, valproat, carbamazepina;
• vitamine: riboflavin;
• antidepresive: amitriptilina;
• blocante ale canalelor de calciu: verapamil. (Foto: Vlad Vasnetsov – pixabay.com)

www.providentamedical.ro

Te-ar putea interesa și: Inteligența emoțională