Mănăstirea Pahomie

Mănăstirea Pahomie se află în satul Cheia din localitatea Băile Olăneşti, județul Vâlcea. Actuala pisanie a bisericuței spune că acest locaș monahal a fost întemeiat la anul 1520 de către Pahomie monahul şi Sava haiducul. S-a numit încă dintru început Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Potrivit altei pisanii, acest Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Sfintei Mânăstiri Bistriţa, care, între anii 1519-1520, când a reclădit lavra de la Bistriţa, dărâmată de Mihnea cel Rău în anul 1509, a zidit şi Schitul Pahomie, în amintirea faptului că la Izvorul Frumos, în pustietatea masivului Buila, în drumul pe care-l caută prin pădure, ca sa ajungă la Sibiu, spre a scăpa de urgia lui Mihnea, şi-a găsit salvarea. Printre prietenii săi se afla și căpitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul că, zăbovind stăpânul său mai multă vreme aici, deseori a făcut incursiuni prin localităţile învecinate, pentru a face rost de hrană.

Anul 1684 din actuala pisanie a bisericuței este presupus a fi anul în care a avut loc repararea schitului, în acelaşi an fiind renovată şi Sfânta Mânăstire Bistriţa, de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, în calitate de descendent al familiei boierilor Craioveşti.

Din 17 decembie 1824 avem date scrise despre starea Schitului Izvorul Frumos, metocul Sfintei Mănăstiri Iezer: Biserica se află spre dărâmare cu totul. Din anul 1880, schitul a fost părăsit. Abia la 1952 s-a reclădit biserica, în forma ei iniţială, după trasăturile zidurilor rămase, cu zidari din Costeşti şi tâmplari din Bărbăteşti, pictura fiind executată de Stan Hermeanu, în anul 1956. Cu timpul, pictura s-a deteriorat, fiind refăcută în anul 1997, de către ierodiaconul Popa Nicolae din Perişani.

Sfinţirea bisericuței s-a făcut la 30 septembrie 1956, de către PS Părinte Iosif Gafton, Episcopul Râmnicului. Obștea monahală a fost încredinţată, spre îndrumare, părintelui Veniamin de la Schitul Pătrunsa.

Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului / Foto: www.outdooractive.com

Citește și: Burdujeni, povestea unei gări