Casa Pogor, casa cu ferestre luminate

Casa Pogor, casa cu ferestre luminate

Casa Pogor, aflată în inima Iașului, este locul unde își dădeau întâlnire câteva dintre personalităţile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă și mulţi alţii. Pe atunci această casă aparţinea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăţi literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședinţe junimiste.

Tot aici la Casa Pogor s-au pus bazele prestigioasei reviste „Convorbiri literare” (1867). În această casă, în 1874, revenit de la Viena, a fost găzduit și Mihai Eminescu, după ce în 1872 citise la ședinţele „Junimii”. Poetul și-a petrecut mult timp întru studiu și creaţie în biblioteca lui V. Pogor.

Iacob Negruzzi nota, vorbind despre începuturile „Junimii”: „Se făcuse obiceiul ca duminica, după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu și Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ţinuse”.

Urmărind destinul casei, imobilul, vândut în 1901 de Vasile Pogor, a trecut în proprietatea Principesei Maria Moruzzi și, apoi, a fiului ei, istoricul și omul politic Gh. I. Brătianu. După plecarea acestuia la București, în 1938, casa este închiriată Rezidenţei Regale. În timpul celui de-al doilea război mondial, casele Pogor au fost sediu al comandamentelor trupelor sovietice, iar după 1945 au fost găzduite aici alte instituţii, până în 1968, când au fost declarate monumente istorice cu destinaţia muzeu de literatură.

În anul 1994 au fost finalizate lucrările de consolidare și restaurare a subteranelor – vestigii datând din secolele XVI-XVII. Aceste hrube au avut multiple destinaţii, printre care: spaţiu de tezaurizare, de depozitare, de refugiu etc. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Moruzzi și Brătianu au dezvoltat pe trei niveluri actualele pivniţe. Săpăturile arheologice au relevat locuinţe subterane (bordeie din secolele XVI-XVII).

Muzeul Casa Pogor a beneficiat, prin grija Ministerului Culturii și Cultelor, a Consiliului Judeţean și a Primăriei Iași, de lucrări de restaurare în perioada 1994-2006.

Expoziţia permanentă, reorganizată și inaugurată la 13 octombrie 2006, reunește aspecte de istorie literară parcurgând, pe etape, o perioadă de circa 150 de ani: literatură pașoptistă și curentul de la revista „Dacia literară”, mișcarea literară de la „Junimea” – „Convorbiri literare” și rolul ei în dezvoltarea literaturii moderne și momentul literar „Viaţa românească”, perioada dintre cele două războaie mondiale.

În muzeul Casa Pogor se pot admira, printre altele, bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparţinut lui Costache Conachi; un tablou (Cap de bărbat) în ulei, semnat de Gh. Asachi; piese de mobilier care au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik etc.; un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a aparţinut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparţinut lui G. Ibrăileanu.

În Sala Rarităţi de la Casa Pogor, se găsesc obiecte unice, ca:

  • inelul sigilar din aur, cu piatră roșie al lui Mihai Eminescu;
  • ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă;
  • ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor;
  • ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu;
  • cartea de rugăciuni – manuscris a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica – una din puţinele cărţi rămase din celebra Bibliotecă Miclăușeană;
  • călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu;
  • cerceii din aur și ametist ai actriţei Agatha Bârsescu;
  • broșa din aur, confecţionată dintr-o monedă a Veronicăi Micle și multe altele.

În prezent Casa Pogor se află într-un nou proces de restaurare.

„Covârșiţi de conștiinţa de a continua, ca niște bieţi epigoni, pe străluciţii înaintași care și-au prefirat vorbele și pașii în această venerabilă casă, mărturisim emoţia noastră”.

Zoe Dumitrescu-Bușulenga

Muzeul “Vasile Pogor”

Iaşi, Str. Vasile Pogor”, nr. 4

0232.410.340

www.muzeulliteraturiiiasi.ro

Citește și: Mănăstirea Pahomie

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *