Enterocolita acută la copii

Enterocolita acută la copii

Ce este enterocolita?

Enterocolita acută (diareea acută) este o afecțiune a tractului digestiv, care se manifestată prin scaune numeroase, semiconsistente sau apoase, însoțite sau nu de greață, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane, alterarea stării generale.

Cum se transmite enterocolita acută?

Calea de transmitere este cel mai frecvent fecal-orală: mâini murdare, obiecte sau suprafețe contaminate, apă sau alimente contaminate. Este posibilă și transmiterea infecției prin intermediul vectorilor: muște, șobolani.

Ce agenți patogeni pot provoca enterocolita la copii?

  • Bacterii: Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter;
  • Virusuri: enterovirusuri, rotavirusuri, adenovirusuri;
  • Fungi: Candida Albicans, mai ales la pacienți imunodeprimați sau după consumul prelungit de antibiotice;
  • Paraziți: Giardia lamblia, Blastocystis hominis, Entamoeba histolytica.

Cum se manifestă enterocolita la copii?

  • Debutul bolii este, în general, brusc și poate fi precedat de dureri abdominale, greață/vărsături, scăderea poftei de mâncare, febră/frisoane.
  • Perioada de stare se caracterizează prin emisia de scaune frecvente, de consistență scăzută (chiar și peste 10/24 ore). Uneori, scaunele sunt eliminate exploziv și sunt fetide. Pot apărea, ca simptome de însoțire, dureri abdominale colicative, zgomote hidro-aerice (borborisme) în intestine, greață/vărsături, febră.

În funcție de vârsta și gravitatea manifestărilor, la enterocolita acută, pot apare ulterior semne de deshidratare: paloare, facies încercănat, piele și mucoase uscate, respirație accelerată, apatie, somnolență, absența micțiunilor sau scăderea cantității de urină, senzație imperioasă de sete, fontanela anterioară deprimată la sugari.

În cazul apariției acestor manifestări consultul medical este obligatoriu.

Cum se pune diagnosticul enterocolitei acute la copil?

Diagnosticul bolii va începe întotdeauna cu o anamneză și un examen clinic correct. Ulterior, pentru determinarea cauzei bolii, se recomandă evaluarile de laborator:

  • teste rapide pentru agenți patogeni specifici și coprocultura vor fi efectuate după emisia unui scaun diareic;
  • evaluarea hematologică – HLG, VSH, Fg și CRP la pacienții cu febră > 39 gr C;
  • hemocultura este indicată la copiii cu febră persistentă > 39 gr C;
  • pentru evaluarea gradului de deshidratare – Ionograma, ureea și creatinina, rezerva alcalină sau bicarbonatul seric care trebuie determinate înainte de începerea administrării de fluide intravenoase;
  • copiii care prezintă letargie este indicat să efectueze un test de glicemie cât mai repede (glicotest).

Te-ar putea interesa și: Migrena la copil

Cum se tratează enterocolita acută la copii?

  • Primul pas în tratarea enterocolitelor îl reprezinta corectarea pierderilor de lichide și electroliți; copilul va primi ceai neîndulcit, apă plată, supă de morcov, în care se pot adaugă săruri de rehidratare orală. În cazul în care copilul nu poate fi hidratat pe cale orală este obligatorie internarea, deoarece, mai ales la vârstă mică, deshidratarea se produce rapid și poate fi foarte severă.
  • Regimul alimentar este foarte important în tratarea enterocolitelor și, de foarte multe ori, un regim corect urmat duce la vindecarea bolii în câteva zile. Acest regim trebuie să conțină: supă de rădăcinoase (morcov, păstârnac, rădăcină de pătrunjel), carne fiartă, măr copt, orez, brânză de vaci, sticksuri, grisine, ceai de mentă, paste făinoase. Se vor  exclude dulciurile, mezelurile, prăjelile, smântâna, cașcavalul, brânza topită, cartofii, roșiile, sucurile. Regimul trebuie menținut 2-3 zile după dispariția completă a simptomatologiei. Sugarii alăptați vor primi în continuare alimentație natural, iar la cei care primesc formula de lapte se ia în considerare, în funcție de severitatea simptomatologiei, înlocuirea formulei de lapte, cu una fără lactoză.
  • Copilul va primi tratament simptomatic al febrei, vărsăturilor, durerilor abdominale – la indicația medicului pediatru.
  • Antibioticele nu sunt indicate în toate tipurile de enterocolite, decât în cele bacteriene. Diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratament antibiotic.

Atenție! Antibioticele utilizate irațional pot duce la alterarea florei intestinale sau determină selecționarea unor tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.

Ce trebuie făcut pentru prevenirea îmbolnăvirii?

Prevenția enterocolitelor acute este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală:

  • Spălatul mâinilor cu apă și săpun înaintea oricărei mese.
  • Spălarea alimentelor care se consumă neprelucrate termic.
  • Spălarea tacâmurilor, veselei prin utilizarea apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când acest lucru nu este posibil, a apei fierte și răcite sau a apei minerale îmbuteliate corespunzător.
  • Folosirea soluțiilor dezinfectante pentru mâini, atunci când spălatul cu apă și săpun nu este posibil.

Părinții trebuie să se adreseze imediat unui medic dacă:

  • copilul refuză sa primească soluțiile de rehidratare sau dacă vărsăturile persistă;
  • copilul nu pare să se recupereze sau starea lui generală se înrăutățește;
  • apare sânge în scaune sau vărsături. (Foto: pixabay.com)

Autor: Dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie la Policlinica Providența

www.providentamedical.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *