De ce frunzele copacilor își schimbă culoarea toamna?

În fiecare toamnă vedem aceeaşi explozie de culori. De la verde până la maro, trecând prin galben și portocaliu, frunzele nu se mulțumesc să moară: se pregătesc pentru sezonul dur care va urma…

Verde, frunza este sediul fotosintezei

Din primăvară când iese din mugur, până la începutul toamnei, frunza este verde. De-a lungul perioadei de creștere, celulele sale sunt într-adevăr pline de un pigment esențial pentru a extrage energia din lumina soarelui prin fotosinteză: clorofila… ceea ce înseamnă tocmai „frunza verde” în greacă! Culoarea sa rezultă din faptul că absoarbe radiațiile roșii și albastre ale soarelui, reflectând astfel pe cele verzi.

Carotenii, de la galben la portocaliu

Toamna zilele devin mai scurte, nopțile mai reci, iar copacul își încetinește metabolismul și întrerupe fotosinteza. De acum, clorofila devine inutilă: enzimele sunt activate pentru a demola această moleculă mare, iar „cărămizile” care o compun părăsesc frunza cu seva pentru a fi depozitate în trunchi, ramuri sau rădăcini. Vor fi reasamblate primăvara în noile frunze verzi.

Dispariția clorofilei în toamnă relevă apoi o paletă de culori calde, datorită celorlalți pigmenți deja prezenți în frunze: caroten (portocaliu) și xantofile (galben), molecule mai mici care participă și la fotosinteză. Amestecul lor formează astfel o infinitate de nuanțe portocalii.

Roşu luminos, un mod de apărare

La fel ca stejarul roșu american, sumacul sau arțarul canadian, unele plante prezintă, pe lângă tonurile portocalii, culori flamboante de foc: se datorează antocianinelor, o familie de pigmenți roșii, violet și albastru care sunt, de asemenea, implicate în coacerea fructelor. Spre deosebire de caroten și xantofile, care sunt întotdeauna prezente în frunză, acestea sunt produse în mod expres în toamnă, în această perioadă de tranziție înainte ca frunzele să cadă.

Care este funcția lor? Unii botanişti cred că acesta este un semnal „cinstit” pentru dăunătorii care ar dori să ierneze în copac, pentru a-i avertiza că frunzele sunt bogate în compuși toxici pentru ei. Într-adevăr, plantele care prezintă antociani sunt, de asemenea, bogate în fenoli, indigestibili pentru multe insecte. O altă explicație este că antocianinele, prin puterea lor puternică antioxidantă, protejează frunzele de daunele cauzate de lumina soarelui odată ce clorofila a fost distrusă.

Citeşte şi: Celulita, duşmanul multor femei

Maro, frunzele sunt golite de toate substanţele

Treptat, copacul lasă frunza să moară. Acesta recuperează toți nutrienții și substanțele încă utile prin intermediul sevei, pentru a le păstra în timpul iernii. La baza pețiolului („tulpina” mică care susține frunza), sub efectul unui hormon, etilena, se formează un fel de cicatrice, alcătuită din substanțe impermeabile: suberină și caloasă.

Acest dop strâns întrerupe trecerea sevei, permițând frunzei să se usuce. Așa că devine maro și celulele ei mor. Cicatricea, numită „zona de abscizie” (de rupere) devine la fel de fragilă pe cât este suficientă o suflare de vânt pentru a o rupe…

Sursa: scienceetvie.fr