Arterita, tratamente naturale

În cazul bolnavilor de arterită, se suprimă consumul alimentelor care încarcă organismul și solicită un efort de prelucrare, matabolizare și eliminare.

Enumerăm aici: carnea de porc, rață și gâscă, preparatele din carne, grăsimi animale, mezeluri, conserve, gălbenuș de ou (bogat în colesterol), prăjelile, sarea, cafeaua, ciocolata, alcooluri tari și, mai ales, tutunul.

O zi pe săptămână se impune un repaus alimentar absolut, consumând numai lichide sub formă de ceaiuri și sucuri de rădăcinoase (morcov, țelină, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel) și din fructe proaspete (lămâi, portocale, grepfrut, mere roșii) care conțin cantități mari de vitamina C.

În celelalte zile se recomandă carne de pasăre (150-200 g), pește alb, lapte degresat, iaurt, ulei vegetal fără colesterol sau presat la rece, pâine integrală sau graham, germeni de grâu, miere de albine în puțin oțet de mere, o lingură de lactat de calciu și un adaos zilnic de vitamina E (de 3 ori pe zi înainte de mese).

Bolnavii de arterită trebuie să acorde o atenție deosebită consumului zilnic de legume proaspete, mai ales tomate bine coapte, întrucat licopenul, un compus carotenoidic, are proprietăți antioxidante asupra arterelor.

Ceapa și usturoiul (3-5 căței pe zi) fluidifică sângele, determină dilatarea arterelor și împiedică formarea de cheaguri. De asemenea, la arterită se recomandă o cură de 10-14 zile cu drojdie de bere preparată din 4 linguri drojdie în 500 ml lapte, apă, suc de roșii sau de lamaie; după amestecare se ține în frigider și se consumă întreaga cantitate în 3 reprize pe zi.

Citește și: Tratament nou pentru retinopatia diabetică

Regimul alimentar propus asigură organismului o cantitate suficientă de vitamine (A, B, C, E, PP), mai ales prin consumul sucurilor de legume și fructe, cu adaos de 50-100 g germeni de grâu și 2-3 lingurițe de drojdie de bere uscată.

Dacă suferi de arterită, regimul de viață prevede urmatoarele recomandări:

• evitarea statului prelungit în picioare și chiar în pozitie șezând pe scaun „picior peste picior“, fără un suport pentru ridicarea picioarelor
• evitarea mersului pe jos pe distanțe mari, mai ales pe terenuri în pantă sau cu denivelări mari, fiind preferat un mers în ritm constant (o oră pe zi), pe distanțe crescânde, pe terenuri plane, care să alterneze cu repausul la pat
• evitarea factorilor favorizanți ai bolii: frig, umezeală, căldura excesivă, traumatisme locale, infecții virotice și interzicerea categorică a consumului de tutun și a profesiilor nocive.

Autor: Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Constantin Milică

Sursa: herbalrom.ro / Foto: Rita E (pixabay.com)