Alimentele fermentate și valoarea terapeutică
Alimentele fermentate sunt bogate în probiotice benefice și au fost asociate cu o serie de beneficii pentru sănătate: de la o digestie mai bună, până la o imunitate mai puternică. Să descoperim împreună valoarea lor nutrițională și terapeutică.
Fermentarea este o tehnica străveche de conservare a alimentelor. Procesul este folosit și astăzi pentru a produce alimente precum: vin, brânză, varză murată, iaurt și kombucha.
Prin fermentare se ține seama de conținutul ridicat în proteine și diverși compuși nutritivi, metabolizați enzimatic prin acțiunea unor microorganisme specifice. Pe lângă alimentele mai sus amintite, nu putem să nu luăm în considerare și produsele obținute din soia.
Prezența proteinelor și a aminoacizilor esențiali, în doze ridicate, constituie o sursă importantă de înlocuire a cărnii din alimentație și de excludere a grăsimilor animale saturate care sunt responsabile, în mare parte, de tributul cardiovascular (ateroscleroză, infarct) pe care îl plătesc popoarele mari consumatoare de produse animale.
Prin conținutul acestor produse în glucide solubile, săruri minerale și vitamine, inclusiv vitamina B12 – antianemica, sunt recomandate ca produse de bază pentru hrana copiilor în creștere, a sportivilor, cosmonauților și a bolnavilor aflați la reanimare sau suferinzi de afecțiuni biliare, pancreatice și digestive.
Studiile epidemiologice efectuate au dovedit că un consum regulat de miso are un efect evident anticarcinogenic, diminuând frecvența cancerului de stomac.
Fermentarea este un proces natural prin care microorganisme, precum drojdia, și bacteriile convertesc carbohidrații – cum ar fi amidonul și zahărul – în alcool sau acizi. Aceștia din urmă acționează ca un conservant natural și conferă alimentelor fermentate o coajă distinctă și o amărăciune.
Fermentarea favorizează, de asemenea, creșterea bacteriilor benefice, cunoscute sub numele de probiotice. Acestea îmbunătățesc funcția imunitară, digestivă și sănptatea inimii. Prin urmare, adaugarea de alimente fermentate în dietă poate aduce beneficii bunăstării generale. De fapt, alimentele fermentate sunt adesea mai hrănitoare decât forma lor nefermentată.
Probioticele produse în timpul fermentației pot ajuta la restabilirea echilibrului bacteriilor prietenoase din intestin și pot atenua unele probleme digestive. Acestea reduc simptomele incomode ale sindromului de colon iritabil, o tulburare digestivă comună. În plus, alimentele fermentate pot reduce, de asemenea, severitatea diareei, balonării, gazelor și constipației.
Te-ar putea interesa și: Tulpină misterioasă de hepatită la copii
Bacteriile care trăiesc în intestine au un impact semnificativ asupra sistemului imunitar. Datorită conținutului lor ridicat de probiotice, alimentele fermentate pot da un impuls sistemului imunitar și pot reduce riscul de infecții, răceală.
Pe de altă parte, multe alimente fermentate sunt bogate în vitamina C, fier și zinc – toate acestea contribuind la un sistem imunitar mai puternic.
Fermentarea ajută la descompunerea nutrienților din alimente, făcându-i mai ușor de digerat, decât omologii lor nefermentați. De exemplu, lactoza – zahărul natural din lapte – este descompusă în timpul fermentației în zaharuri mai simple – glucoză și galactoză. Ca urmare, cei cu intoleranță la lactoză mănâncă, în general bine, lactate fermentate (chefir și iaurt).
În plus, fermentația ajută la descompunerea și distrugerea antinutrienților, cum ar fi fitații și lectinele. Aceștia sunt compuși găsiți în semințe, nuci, cereale și leguminoase care interferează cu absorbția nutrienților. Prin urmare, consumul de fasole fermentată sau leguminoase precum soia, crește absorbția nutrienților benefici, făcându-le mai hrănitoare decât alternativele nefermentate.
Tulpinile probiotice Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium longum dau o reducere a simptomelor de anxietate și depresie. Ambele probiotice se găsesc în alimentele fermentate. Lactobacillus rhamnosus și Lactobacillus gasseri au efecte benefice ajutând la pierderea în greutate și reducerea grăsimii abdominale. De asemenea, probioticele pot reduce modest tensiunea arterială și pot ajuta la scăderea colesterolului LDL total și „rău”.
Alimentele fermentate sunt considerate sigure pentru majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, unele persoane pot prezenta efecte secundare. Datorită conținutului ridicat de probiotice al alimentelor fermentate, cel mai frecvent efect secundar este o creștere inițială și temporară a gazelor și a balonării. Aceste simptome se pot agrava după consumul de alimente fermentate bogate în fibre, cum ar fi varza murată. De asemenea, este important să rețineți că nu toate alimentele fermentate sunt create la fel. Unele produse pot conține niveluri ridicate de zahăr, sare și grăsimi adăugate. Așa că este important să citiți etichetele nutriționale pentru a vă asigura că faceți o alegere sănătoasă.
Dacă fermentați acasă, asigurați-vă că urmați îndeaproape rețetele din motive de siguranță. Temperaturile incorecte, timpii de fermentare sau echipamentele sterile pot cauza stricarea alimentelor, făcându-le nesigure pentru consum.
Alimentele fermentate consumate în întreaga lume sunt: chefir, varză murată, tempeh, natto, brânză, kombucha, miso, kimchi, salam, iaurt, pâine cu maia, bere, vin, măsline.
2 thoughts on “Alimentele fermentate și valoarea terapeutică”