Alimentaţia de iarnă

Autor: Mariana Chelariu, specialist în nutriţie şi dietetică

Organismul are nevoi speciale în acestă perioadă, de aceea este important să ştim cum trebuie să arate alimentaţia de iarnă.

Supele şi ciorbele asigură căldură corpului şi facilitează o hidratare imediată. Sunt combinaţia perfectă dintre glucidele din legume şi făinoase (tăiţei), proteinele din carne sau leguminoase (fasole, linte), vitaminele B din borş şi vitamina C din sucul de roşii şi verdeţuri (pătrunjel, leuştean).

Produsele lactate sunt principala sursă alimentară de calciu şi furnizează proteine de calitate superioară. Iaurturile probiotice, cum sunt cele care conţin tulpina L Casei Imunitass, ne susţin sistemul imunitar, garantează un bun echilibru florei intestinale şi ne ajută să facem faţă mai bine agenţilor patogeni.

Peştele trebuie consumat cât mai des, pentru că este o importantă sursă de proteine şi acizi graşi esenţiali omega-3 (cu efect protector cardio-vascular). Proteinele au rol structural şi sunt vitale constituirii celulare, hormonilor, enzimelor şi anticorpilor. Acestea se regăsesc în carne, peşte, ouă şi lactate.

Legumele și fructele protejează sistemul imunitar prin conţinutul ridicat de vitamine, minerale, fitonutrienţi şi fibre. Procuraţi din pieţele locale rădăcinoasele (morcov, ţelină, sfeclă, pătrunjel, cartofi), varză albă şi roşie, ciuperci, ridiche neagră, dovleac. La capitolul fructe bazaţi-vă pe mere, pere, fructe de pădure, cătină, dar şi pe citrice, kiwi, banane.

Rolul cerealelor și proteinelor în alimentația de iarnă

Cerealele integrale (grâu, secară, ovăz), orezul integral, pastele integrale nu trebuie să lipsească din alimentaţia de iarnă. Consumate zilnic, în cantitate limitată, sunt o sursă de fibre esenţiale pentru un sistem digestiv sănătos. Dau senzaţia de saţietate şi ajută la menţinerea greutăţii normale. Atenţie, dacǎ sunt consumate pe termen lung, pot determina surplus ponderal sau chiar perturbări metabolice.

Probioticele se regăsesc în proporţie de 70-80%  la nivelul intestinului unde intră în compoziţia florei intestinale. Au rol în împiedicarea dezvoltării microorganismelor patogene care pot cauza infecţii şi  cresc răspunsul imunologic al intestinului. Acestea se regăsesc în special în alimente obţinute în urma fermentării: iaurtul, kefirul, varza murată, castraveţii muraţi.

Condimentele favorizează funcția vasodilatatoare a corpului, în legatură directă cu termoreglarea. Consumul de piper, cuișoare, scorțișoară, curcuma, chili, contribuie la creșterea temperaturii corporale. Usturoiul favorizează producerea de anticorpi. Ghimbirul are  proprietăţi antiinflamatoare şi antibacteriene. Condimentele înseamnă un dublu beneficiu pentru sănătate, sunt potențatori de gust, ceea ce facilitează reducerea consumului de sare.

Infuziile sau ceaiul sunt recomandate pentru alimentaţia de iarnă și ajută la menținerea unei temperaturi corporale ridicate şi au componente care favorizează și potențează funcționarea sistemului imunitar .

www.marianachelariu.ro

Citeşte şi: Strugurii, 9 beneficii de toamnă