Reabilitarea respiratorie post-covid-19
Autor: Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache, Șef Secție Clinică Recuperare Medicală Respiratorie la Spitalul Clinic de Recuperare din Iași, Fondatorul şi Coordonatorul Grupului de Lucru de Reabilitare Respiratorie al Societăţii Române de Pneumologie
Reabilitarea respiratorie este terapia de bază, atât pentru pacienții care au Covid în faza acută, cât și pentru pacienții post-Covid. În prezent, majoritatea colegilor de la boli infecțioase, dar și pneumologii, care tratează pacienți aflați în faza acută, recomandă reabilitarea pulmonară ca terapie de bază pacienţilor post-COVID-19. Practic, toți pacienții, fie în faza acută sau post-COVID-19, au nevoie de această reabilitare respiratorie, care este un tratament complex.
De este necesară recuperarea reabilitarea respiratorie?
Pacienții rămân cu sechele precum: fatigabilitate, dispnee, tuse cu sau fără expectoraţie, dureri toracice și tahicardie, anxietate, depresie, furie, senzaţia de abandon etc. În urma tomografiei computerizate (CT) a toracelui am observat că mulți pacienți rămân cu sechele de tip fibroză, bronsiectazii de tracțiune determinate de fibroză, noduli și pleurezie.
Pacienții sunt examinați clinic şi paraclinic, în cadrul căruia se repetă analizele de laborator la fel ca în faza acută, CT toracică de înaltă rezoluție, cu substanță de contrast. Apoi, din punct de vedere explorațional, strict funcțional-respirator, se execută spirometria cu sau fără test de reversibilitate bronșică și bodypletismografia, factorul de transfer al CO la nivelul membranei alvelo-capilare. Ultima evaluare se realizează deoarece majoritatea pacienților, din punct de vedere funcțional-respirator, prezintă disfuncție ventilatorie restrictivă, cu reducerea factorului de transfer a monoxidului de carbon la nivelul membranei alvelo-capilare. Spirometriaeste normalăla majoritatea pacienților, de aceea este nevoie și de bodypletismografie. Acestea sunt evaluările din punct de vedere funcţional respirator pentru demararea a începe reabilitarea respiratorie.
Capacitatea de efort
În ceea ce privește capacitatea de efort, se au în vedere următoarele teste: testul de mers de 6 minute, testul de oximetrie efectuat timp de 5 minute şi testul la ergospirometru. De asemenea, se testează și capacitatea de efort a musculaturii respiratorii cu anumite dispozitive speciale. Pot spune că avem dotare de vârf, atât din punct de vedere material, cât și în privința pregătirii personalului, centrul de la Iași fiind unul dintre puținele din țară care deţine aceste dotări.
Cum se desfășoară reabilitarea respiratorie
Programul este personalizat pentru fiecare pacient în urma analizei rezultatelor obținute. Ședințele durează între 30-40 de minute, iar intensitatea se stabilește în funcţie de capacitatea maximă de efort obţinută la testate, în funcție de vârstă, de forma de boală pe care a avut-o pacientul și de comorbidități.
Exercițiile vor fi făcute la o intensitate de 60-80% din capacitatea maximă de efort pe care am obţinut-o la testare. La pacienţii post-COVID-19 ele trebuie efectuate cu intensitate mică, cu durată scurtă și cu multe repetări pentru a antrena musculatura generală și respiratorie.
Efectuarea lor se face prin mai multe repetări pe zi, iar după o săptămână de antrenament, intensitatea exerciţiilor poate fi mărită cu 5%. În privința antrenamentului musculaturii respiratorii, acesta se realizează cu dispozitive speciale, iar antrenamentele specifice musculaturii respiratorii durează cel puțin 30 de minute zilnic”, a descris medicul specialist în reabilitare medicală.
Reabilitarea respiratorie post-covid-19. Precauții
Trebuie să fim atenți să nu se formeze aerosoli în urma acestor exerciții, deoarece nu se știe cât timp persistă virusul în lichidul interstițial pulmonar şi există riscul transmiterii lui prin aceşti aerosoli. Evitarea transmiterii este extrem de importantă, chiar dacă personalul și pacienții au echipament corespunzător.
De asemenea, pacienții nu trebuie să meargă la centrele de fitness, chiar dacă în programele de reabilitare pulmonară se folosesc şi exerciţiile utilizate în aceste centre deoarece în cadrul acestora nu se fac testele menționate, pacienții nu au program personalizat și nu sunt supravegheați de un fizioterapeut. Exercițiile trebuie făcute pe timpi respiratori, unele pe inspir, altele pe expir, iar dacă nu sunt executate corect pacientul poate avea de suferit.
Citește și: Sugarii sub 3 luni produc anticorpi la SARS-CoV-2 (studiu)
Recomadări de final
Beneficiile pentru reabilitarea respiratorie sunt observate încă de la prima ședință. Astfel se observă: îmbunătățirea stării fizice și psihice, reducerea simptomelor (acuzelor), creşterea capacităţii de efort şi de a efectua activităţile zilnice, revenirea rapidă în societate, reducerea costurilor medicale. Însă, recomandăm pacientuluisă facă exerciții la domiciliu, deoarece antrenamentele sunt necesare pe durata întregii vieți.De asemenea, se recomandă un control periodic la interval de 3 luni într-un centru specializat de reabilitare pulmonară.
