Dietele drastice, un pericol pentru sănătate

Autor: Mariana Chelariu, nutriţie şi dietetică

Având în vedere că organismul nu poate face diferenţa între înfometare şi dietele drastice, el va reacţiona ca şi cum ai fi într-o stare naturală de înfometare.

Când vine vorba de săbit aproape toată lumea îşi doreşte ca aceasta să se întâmple rapid, iar unii sunt dispuşi să adopte dietele drastice, cu o determinare demnă de o cauză mai bună.

Reducerea bruscă şi semnificativă a numărului de calorii asimilate zilnic duce mai degrabă la pierderi din masa muscular şi nu din grăsimea corporală. Mai mult, dietele drastice pot conduce la o stare de oboseală permanentă, dar şi la afecţiuni dintre cele mai diverse cauzate de privarea organismului de vitaminele şi nutrienţii necesare.

Dietele drastice care presupun mai puțin de 1000 calorii pe zi, cele care exclud grupe alimentare sau dietele extreme de detoxifiere. Acestea supun corpul unui șoc la care organismul reacționează prin eliminarea apei din țesuturi, scăderea imunităţii, pierdere de masă musculară (inclusiv musculatura cardiacă) şi încetinirea metabolismului.

Sindromul încetinirii metabolismului constă într-o serie de modificări hormonale şi metabolice care sunt răspunsul organismului la privarea calorică drastică pe o perioadă îndelungată de timp.

Prima consecință a dietelor drastice ar fi reducerea masei musculare, iar a doua reducerea nivelurilor de hormoni tiroidieni, responsabili cu reglarea metabolismului. Din păcate, această stare poate persista chiar și după ce ți-ai atins obiectivele în urma unei diete dure.

Având în vedere că organismul nu poate face diferenţa între înfometare şi dietele drastice, el va reacţiona ca şi cum ai fi într-o stare naturală de înfometare. Sunt activate mecanisme de protecţie care să prevină epuizarea resurselor de energie (aflate în depozitele de grăsime). Astfel, nivelul de energie va scădea şi, din nefericire, apetitul va creşte. Inevitabil, vei slăbi din ce în ce mai greu, kilogramele se vor pune la loc, de data aceasta exclusiv sub formă de grăsime.

Ce regim alimentar să adopt?

Ideal este ca regimul alimentar pe care îl adopți să îți permită să slăbești în jur de 1 kilogram pe săptămână, din care jumatate să fie din depozitele de grăsime.

Când slăbești cu orice preț, nu rămâi numai fără kilograme, ci și fără nutrienții esențiali. Câteva dintre consecințele deficienţelor nutritionale sunt: căderea părului, oboseala extremă, ameţeli, scăderea atenţiei, iritabilitate, scăderea imunității, fragilizarea oaselor.

Cel mai sigur și sănătos drum spre o greutate potrivită este combinația dintre alimentația echilibrată, diversă, cu alimente cât mai puţin procesate şi de sezon, activitate fizică şi o durată a somnului de 7-8 ore pe noapte.

www.marianachelariu.ro

Citeşte şi: Dependenţa de zahăr o afecţiune reală?