Horaiţa, mănăstirea din poiana pustnicilor

Mănăstirea Horaiţa este așezată într-o poiană ocrotită de munţi (Subcarpaţii Munţilor Stânișoarei) și gătită cu un brâu strălucitor de apă limpede (pârâul cu același nume), aproape de șoseaua ce leagă orașele Piatra Neamţ de Târgu Neamţ.

Se spune că zidurile mănăstirii au fost ridicate de sihaștrii care își duceau traiul prin poienile din jur. Lăcașul a fost întemeiat în secolul al XIX-lea, deși există izvoare care atestă existenţa lui încă din secolul XV, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Înfiinţarea și consolidarea a fost sprijinită și de domnii Moldovei Ioan Sandu Sturza și Mihail Sturza. Referitor la denumirea Horaiţei, aceasta vine de la Gorăeţi, numele proprietarilor de pământ din zonă.

Arhitectura bisericii mănăstirii Horaiţa este unică. Pereţii, groși de 1,6 până la 4 metri, sunt construiţi exclusiv din piatră, cu excepţia bolţilor, care sunt făcute din cărămidă. Configuraţia celor opt turle este în stil rusesc. Pictura, realizată în manieră neobizantină, a fost transpusă pe un fond cărămiziu.

Unicat în ţară prin așezarea amvonului deasupra ușilor împărătești, catapeteasma în lemn (posibil din tei, păr și tuia) are influenţe clare ale barocului, tendinţă evidentă, de altfel, la majoritatea catapetesmelor din acele timpuri.

Cel mai preţios obiect din mănăstire este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, “Izbăvitoarea de secetă”, care a ajutat de multe ori satele afectate de lipsa apei. Icoana este îmbrăcată în argint și are o valoare deosebită din punct de vedere artistic, dar mai ales spiritual. Pictată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ea a fost adusă din vechea biserică de lemn a mănăstirii și veghează și astăzi biserica cea nouă din poiana cu pustnici.

Luisa Ţuculeanu

Site-ul oficial al mănăstirii poate fi vizualizat aici: horaita.mmb.ro

Citeşte şi: Ești creștin sau doar bisericos?