Arahnofobia, frica de păianjeni
Arahnofobia, frica de păianjeni, o fobie care nu este o frică ca oricare alta!
Ți-e frică de păianjeni sau ești paralizat de anxietate la gândul că dai peste unul? Atunci suferi de arahnofobie… Ce poți face pentru a scăpa de ea?
„Nu fiara cea mică o va mânca pe cea mare!” Poate că ați auzit această frază repetată când v-ați uitat la o insectă sau un păianjen cu o expresie îngrozită. Această arahnidă poate fi mică, dar poate provoca reacții de frică, chiar anxietate, la persoanele care au o fobie. Nimeni nu este imun, după cum a demonstrat cântărețul și actorul american Justin Timberlake care nu a ezitat să vorbească despre arahnofobia lui în mod public.
De unde știi dacă ești arahnofob?
În fobie, această frică devine paralizantă. În fața unui păianjen, persoana intră în panică: respirația și pulsul se accelerează, se simte asuprită, are transpirații reci și amețeli. Și, mai presus de toate, își dorește doar să fugă! De acolo, va încerca cu orice preț să evite situațiile care ar putea să o pună în contact cu un păianjen. Aceasta este ceea ce psihiatrii numesc anxietate anticipativă. Doar să te gândești la un păianjen, să-ți imaginezi că dai peste unul, declanșează simptome de panică.
Ce cauzează arahnofobia?
Fobiile sunt declanșate de o combinație de factori. Specialiștii spun că se pot întâmpla la orice vârstă. Nu există neapărat o traumă la origine. Această reacție excesivă își găsește explicația în fenomene complexe, atât psihologice, cât și biologice. Contextul familial poate juca, de asemenea, un rol.
O fobie rezultă din asocierea dintre o senzație corporală neplăcută și o senzație de pericol iminent. S-ar putea să știm că nu există niciun pericol, dar asta nu împiedică condiționarea. Această asociere poate fi întărită la un copil de un discurs familial: de exemplu, părinții care lansează vânătoarea de păianjeni imediat ce ajung în casa lor de la țară, pot determina arahnofobia.
Cum să depășești arahnofobia?
Se întâmplă ca pacientul să găsească singur soluția pentru a scăpa de fobie. 50% dintre fobiile simple sau specifice dispar de la sine, fără terapie. Vindecarea este spontană. Intuitiv, pacienții vor vor reuși, treptat, să se desensibilizeze de păianjeni.
Dar unii pacienți au nevoie de sprijinul unui psihiatru sau al unui psiholog de la care vor putea beneficia de terapie cognitiv-comportamentală (TCC). Aceste terapii și-au dovedit eficiența în gestionarea fobiilor.
Cum funcționează terapia fobiei?
Înainte de a începe terapia în sine, psihoterapeutul va pune diagnosticul: este o adevărată fobie a păianjenilor? Este asociat cu alte fobii sau alte manifestări de anxietate? Pacientul este deprimat? De acolo, i se va oferi o terapie potrivită, fiind nevoie de trei interviuri de evaluare și 12 până la 15 ședințe pentru o fobie simplă fără comorbidități sau depresie.
Terapia de expunere a păianjenilor
O parte importantă a terapiei constă în expunerea foarte treptată a subiectului la obiectul fobiei sale – în acest caz păianjenii – pentru a-l învăța cum să-și controleze anxietatea. În același timp, pacientul este antrenat în tehnici de relaxare care să-l ajute să-și controleze respirația și să-și relaxeze mușchii încordați de frică.
Terapiile de expunere virtuală sunt, de asemenea, eficiente
Din ce în ce mai mult se dezvoltă terapiile virtuale. Echipat cu o cască de realitate augmentată, persoana are impresia că se apropie efectiv de un păianjen. Totul se face foarte treptat, pentru a nu declanșa o reacție excesivă. Treptat, creierul pacientului se va decondiționa: nu va mai declanșa o reacție excesivă în prezența unui păianjen.
Sursa: santemagazine.fr
Te-ar putea interesa și: Hemangiomul infantil
One thought on “Arahnofobia, frica de păianjeni”
Comments are closed.