Durerile musculare la copii în timpul creşterii
Peste 25% dintre copii se confruntă cu durerile musculare în timpul creșterii. Acestea apar, de obicei, în două perioade: între 3-5 ani şi apoi între 8-12 ani. Durerile de creştere sunt mai frecvente la fete, decât la băieţi, şi mai frecvente la vârstă preşcolară şi şcolară.
Ce sunt durerile musculare de creştere la copii?
Durerile de creştere sunt, de fapt, crampe care se resimt la nivelul musculaturii picioarelor. Acestea apar, de regulă, după-amiaza sau seara, însă există şi situaţii în care aceste dureri debutează noaptea şi trezesc copilul din somn.
De ce apar durerile de creştere la copii?
Ȋn ciuda denumirii acestor dureri, nu există nici o dovadă ştiinţifică potrivit căreia durerile de acest tip sunt asociate cu creşterea copilului. Există mai multe cauze ale durerilor de creştere:
- Oboseala musculară: activitatea fizică mai intensă poate cauza asemenea dureri.
- Problemele legate de postura corpului: poate fi vorba despre un mers defectuos, despre o postură nepotrivită la masa de lucru, de existenţa piciorului plat (platfus).
- Stresul.
- Creştere prea rapidă sau prea lentă: cele mai multe tulburări de creştere se tratează dacă sunt investigate şi tratate la timp.
Cum se manifestă durerile de creştere?
Aceste dureri se manifestă în mod diferit la fiecare copil. Unii copii au dureri mai intense, alţii mai uşoare. Rareori durerile apar zilnic. Durerile se concentrează în zona musculară, nu la nivel articular. De multe ori, acestea apar în spatele genunchilor sau în zona gambelor.
Cum deosebim durerile musculare de creştere de durerile membrelor inferioare asociate anumitor boli?
Este important ca părinţii să ştie că durerile de creştere nu continuă dimineaţa şi nu interferă cu activitatea zilnică a unui copil. Deşi, peste noapte un copil poate acuza dureri intense, dacă acestea sunt benigne, nu vor continua niciodată a doua zi şi va putea merge sau face sport normal. Dacă copilul resimte dureri şi pe timpul zilei, se ridică suspiciunea unui alt diagnostic şi este necesar un consult la medicul de familie, pediatru sau ortoped.
De asemenea, durerile de creştere nu sunt niciodată unilaterale, De cele mai multe ori, copiii se plâng de dureri de gambe, călcâie sau în spatele genunchiului. dureri care apar la ambele membre. O durere persistentă, la un singur picior, mai ales dacă este şi nocturnă ridică suspiciuni mari de diagnostic şi necesită consult de specialitate.
Durerile de creştere nu sunt niciodată însoţite de alte semne şi simptome cum ar fi: febră, o stare generală proastă, vărsături, inapetenţă. Acestea sunt semne de alarmă şi necesită obligatoriu evaluare medicală.
Diagnosticul în cazul durerilor de creştere?
Medicul examinează starea de sănătate a copilului şi inspectează regiunea dureroasă. Dacă este vorba despre o durere de creştere, copilul se simte mai bine dacă zona este atinsă.
Există şi alte afecțiuni care pot provoca dureri asemănătoare cu durerile de creştere:
- Sindromul picioarelor neliniştite: este o afecţiune care se caracterizează prin nevoia de a mişca incontrolabil picioarele. Copilul resimte o senzaţie inconfortabilă care se poate diminua prin mişcare. Simptomele apar, mai ales, noaptea şi este afectat în special somnul copilului.
- Hipermobilitate: articulaţiile se mişca mai mult decât în mod normal. Simptomele hipermobilităţii se manifestă mai mult noaptea şi după un exerciţiu fizic intens.
- Deficit de vitamina D.
- Artrita idiopatică juvenilă: nu are o cauză cunoscută. Se manifestă prin: dureri articulare şi umflături, articulaţii calde la atingere, febră, oboseală, rigiditate, pierderea în greutate, insomnie.
Cum se tratează durerile de creştere?
Nu există tratamente specifice pentru durerile de creştere, cu toate acestea, un consult medical este necesar pentru a se confirma diagnosticul, mai ales dacă este vorba despre un copil mic care nu poate descrie durerea.
Medicul pediatru poate recomanda pentru durerile de creştere medicamente uşoare, cum ar fi paracetamolul. Este important de ştiut că nu trebuie administrată aspirina la copii (există pericolul de sindrom Reye, o afecţiune rară, dar foarte gravă). În schimb, copiii pot fi trataţi cu ibuprofen, acetaminofen, sau paracetamol, dacă durerea este severă.
Nu trebuie administrat copilului două sau mai multe medicamente în acelaşi timp, decât dacă există recomandare medicală în acest sens. Surplusul de substanţă activă poate fi dăunător pentru copil.
De asemenea, pot fi utile:
- Masaje uşoare: se pot folosi uleiuri de masaj. În mod normal, acestea ameliorează durerea, dar îl vor face pe cel mic să se simtă mai bine.
- Aplicarea de comprese calde sau o baie caldă: căldura poate diminua durerea şi ajută la confortul celui mic.
- Evitarea activităţii fizice intense, dar cu toate acestea copilul trebuie încurajat să facă sport ca de obicei. De asemenea, întinderea muşchilor picioarelor este recomandată, pentru că astfel se previne durerea din cursul nopţii.
- Administrarea unor cure de vitamina D, calciu cu magneziu şi zinc şi/sau multivitamine pentru copii.
Cum pot fi prevenite durerile musculare de creştere la copii?
Durerile de creştere nu pot fi prevenite. Este adevărat că nu întotdeauna aceste dureri se manifestă, este important însă, dacă ele apar, să fie gestionate corect prin medicaţie, suplimente cu vitamina D, dacă este cazul. Ȋn nici un caz nu trebuie oprit copilul de la mişcare.
Te-ar putea interesa și: Dermatita alergică de contact
Când e cazul ca părintele să se adreseze unui medic dacă copilul acuză dureri la nivelul picioarelor?
- Durerea este însoţită de umflarea şi înroşirea zonei.
- Articulaţiile sunt rigide.
- Durerea apare în urma unei leziuni provocate de un accident (căzătură, accidentări la sport sau joacă).
- Copilul şchiopătează.
- Febră sau are stări subfebrile, repetate.
- Apar erupţii la nivelul pielii, care însoţesc durerile de picioare.
- Pierderea în greutate.
Deşi pot fi incomode, durerile de creştere nu sunt periculoase. Ele nu vor duce la nicio afecţiune gravă de sănătate şi, de obicei, se rezolvă de la sine. Ȋn cazul în care durerile persistă şi afectează calitatea vieţii copilului, părinţii ar trebui să discute cu medicul pediatru sau medicul de familie pentru a identifica împreună cele mai bune modalităţi de a gestiona episoadele dureroase.
