Hemangiomul infantil

Hemangiomul infantil

Ce este hemangiomul infantil?

Hemangioamele infantile sunt cele mai frecvent întâlnite tumori benigne vasculare la copilul mic, majoritatea lor fiind medical nesemnificative. Hemangiomul poate aparea oriunde pe pielea copilului, cele mai frecvente localizari fiind însă scalpul, faţa, spatele, mâinile şi gâtul. Multe hemangioame nu sunt vizibile de la naştere, ci încep să fie vizibile în primele 5-6 săptămâni.

Spre deosebire de semnele din naştere, hemangiomul îşi măreşte dimensiunile şi se modifică în primele luni de viaţă ale copilului, apoi pe măsură ce copilul creşte, hemangiomul scade în dimensiuni.

Care sunt cauzele apariţiei unui hemangiom?

Nu se cunoaşte cauza exactă. Uneori, hemangioamele pot avea o componentă ereditară, dar nu a fost găsită o cauză genetică.

Incidenţa este de 10 % până la vârsta de 1 an la copiii născuţi la termen şi de 22-30% la copiii prematuri cu greutate la naştere mai mică de 1000 g. De asemenea, este mai mare la copiii proveniţi din mame cu vârstă mai înaintată sau cu complicaţii precum placenta previa sau preeclampsie. Fetiţele sunt mai frecvent afectate decât băieţeii (3:1).

Cum se manifestă un hemangiom ?

Hemangiomul apare spontan, ca urmare a unor modificări din cursul sarcinii sau imediat după naștere.

La naștere, hemangioamele sunt frecvent absente sau, în unele cazuri, se poate evidenţia doar o zonă de discretă roșeață oriunde pe corpul bebelușului. Ulterior, în primele săptămâni de viață apare o papulă  roșie, bine delimitată sau violacee (dacă hemangiomul este mai profund), nedureroasă pentru copil. După apariție, hemangiomul are o perioadă de proliferare: crește rapid în primele 3 luni, apoi lent până la vârsta de un an, dublându-și sau chiar triplându-și dimensiunile inițiale. Urmează o perioadă de stagnare, care va continua cu etapa de micşorare și diminuare a culorii. Aceasta este faza de involuție lentă, care cuprinde procese ce au loc până la vârsta de 5 – 7 sau chiar 10 ani.

Unde pot fi localizate hemangioamele infantile?

Hemangioamele pot apărea pe suprafața pielii sau intern, pe organe. Astfel, ele pot fi:

  • hemangioame de suprafață – cu aspect plan, superficial;
  • hemangioame cavernoase/tuberoase – variante mai profunde în piele sau pe alte organe;
  • hemangioame mixte.

Cel mai frecvent, hemangioamele apar la nivelul pielii capului și gâtului (60 – 80%) – pe obraji, nas, pleoape, frunte, tâmple sau urechi. Mai rar, pot apărea pe torace, mâini, picioare, abdomen, fese, organe genitale și, într-o mică măsură, în zone extracutanate – ficat (cel mai frecvent), intestine, splină, laringe, pancreas, rinichi, creier, coloană vertebrală.

Ce investigații sunt necesare?

Copilul cu leziuni cutanate trebuie examinat de către un specialist neonatolog, pediatru, dermatolog sau chirurg pediatru în primele săptămâni de viață sau imediat după apariția acestora  pe piele, pentru a se stabili cu certitudine diagnosticul și a se elabora precoce un plan de urmărire și/sau tratament.

În general, nu este nevoie de investigații de laborator pentru diagnosticarea și tratamentul hemangiomului infantil. Totuși, sunt cazuri particulare când este necesară efectuarea unui RMN pentru a delimita localizarea și extensia afectării cutanate și extracutanate, precum și pentru diferențierea de o malformație arterio-venoasă/venoasă. Ecografia poate să fie utilă pentru a diferenția hemangioamele subcutanate (profunde) de alte tipuri de formațiuni (precum chisturi sau adenopatii), dar uneori nu este suficientă pentru a evalua mărimea și extensia hemangiomului.

Ce complicații pot determina hemangioamele infantile?

Majoritatea hemangioamelor trec printr-o etapă de creştere şi una de involuţie, fără a cauza probleme. Totusi, în 25% din cazuri, apar complicaţii în funcţie de mărimea, localizarea şi viteza de creştere a hemangiomului. Printre posibilele complicaţii:

  • Interferenţa cu funcţia unui organ. Un hemangiom aflat în apropierea ochilor, de exemplu,  care îşi măreşte rapid dimensiunea, poate afecta vederea copilului, cu consecinţe precum pierderea ireversibilă a vederii.
  • Ulceraţii. Pielea afectată de hemangiom se poate irita, formând cruste. Ulceraţiile pot fi foarte dureroase pentru copil, împiedicându-l să se hrănească sau să doarmă, cauzând iritabilitate. Ulceraţiile pot creste şi riscul de infecţii. Au o probabilitate mai mare de a produce ulceraţii hemangioamele de la nivelul gurii, nasului, urechii sau cele din zona scutecelor.
  • Sângerare. Dacă hemangiomul este lovit, poate sângera, acoperindu-se apoi cu o crustă. Sângerarea este rapidă, dar doar pentru o scurtă perioadă şi poate fi oprită prin pansament compresiv timp de 10-15 minute.

Ce tratament este necesar în cazul hemangioamelor infantile?

Cele mai multe hemangioame infantile nu necesită tratament, deoarece, de obicei, dispar de la sine, necesitând doar monitorizare în timpul controalelor de rutină.  Pentru hemangioamele mici, din zonele acoperite de îmbrăcăminte, de exemplu, de cele mai multe ori nu sunt indicate tratamente. Cu toate acestea, pentru hemangioamele din anumite zone – în special pe faţă – ar trebui luat în considerare un tratament pentru a preveni creşterea sau pentru a accelera involuţia.

Modul în care este tratat,  depinde de tipul de hemangiom şi de alte detalii. Optiunile de tratament, care pot fi utilizate pe rând sau în combinaţie, includ:

  • Medicamente: betablocantele, glucocorticoizii și mai rar vincristina sau imiquimodul topic. Dintre betablocante, în special propranololul a fost demonstrat că induce involuția hemangiomului infantil şi este unul dintre cele mai utilizate medicamente în ultima perioadă, cu rezultate spectaculoase dacă este administrat precoce și respectând indicațiile, doza, modul de administrare și durata recomandată de tratament, totul fiind efectuat sub strictă monitorizare.
  • Tratamentele cu laser sunt utile atât în faza de creștere a hemangioamelor, cât și în cazul unor vase de sânge rămase după regresia lor. Laserul colorat pulsat este eficient și des utilizat pentru tratarea hemangioamelor ulcerate și a celor superficiale subțiri, mai ales localizate pe zone cu impact psihologic sau ce ar putea duce la tulburări funcționale (buze, pleoape, urechi, degete etc.). Ședințele se fac la 2-4 săptămâni, până la obținerea rezultatelor dorite. Sunt și cazuri ce nu pot fi rezolvate cu laserul colorat pulsat și atunci asociem sau efectuăm tratament cu alte tipuri de lasere, precum laserele Nd:YAG și KTP, fiecare dintre ele având beneficiu specific determinat de profunzimea și de calibrul vaselor de sânge tratate.
  • Excizia chirurgicală a hemangioamelor involuate se adresează în principal defectelor cutanate rămase. Riscurile hemoragice sunt mici în această situație și intervențiile de mai mică amploare. Excizia chirurgicala a hemangioamelor în fază de creștere este mai riscantă datorită posibilelor hemoragii importante, dar și de lezare a unor structuri vitale de la nivelul capului, gâtului etc. Aceste intervenții pot fi efectuate de echipe specializate (chirurgi plasticieni și pediatri) și pot salva vieți, prezerva vederea în unele cazuri și preveni posibila desfigurare asociată cu dezvoltarea unor hemangioame.

Care este prognosticul în cazul hemangioamelor infantile?

Copiii cu hemangioame au un prognostic bun, fie că este vorba de cele care dispar de la sine sau de cele tratate medicamentos sau chirurgical.

Autor: Dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie la Policlinica Providența

www.providentamedical.ro

Foto articol: Luis Navas (pixabay.com)

Te-ar putea interesa și: Tiroida: rol, funcționare, tulburări