SARS-CoV-2 infectează și se reproduce în celulele glandei salivare

SARS-CoV-2 infectează și se reproduce în glandele salivare este concluzizia unui studio efectuat la Facultatea de Medicină a Universității din São Paulo (Brazilia).

Analiza probelor din trei tipuri de glande salivare obținute în timpul unei proceduri de autopsie minim invazivă efectuată la pacienții care au murit din cauza complicațiilor COVID-19 la spitalul das Clínicas a arătat că țesuturile specializate în producerea și secretarea salivei servesc drept rezervoare pentru coronavirus.

Cercetătorii au spus că descoperirea explică de ce virusul este atât de abundent în salivă și le-a permis oamenilor de știință să dezvolte teste de diagnostic bazate pe salivă pentru COVID-19.

„Acesta este primul raport despre capacitatea unui virus respirator de a infecta și de a se replica în glandele salivare. Până în prezent se credea că numai virusurile care cauzează boli foarte răspândite, cum ar fi herpesul, foloseau glandele salivare drept rezervoare. Descoperirea poate ajuta la explicarea de ce a SRS-CoV -2 este atât de infecțios „, Bruno Fernandes Matuck, un doctorat. candidat la școala dentară USP și primul autor al articolului.

Un studiu anterior realizat de același grup a demonstrat deja prezența ARN-ului din SARS-CoV-2 în țesutul parodontal al pacienților care au murit din cauza COVID-19.

Cercetările anterioare au detectat receptori ACE2 în conductele glandelor salivare. Proteina spike din SARS-CoV-2 se leagă de ACE2 pentru a invada și infecta celulele. Mai recent, alte grupuri de cercetare au efectuat studii pe animale care arată că alți receptori în afară de ACE2, cum ar fi serina protează transmembranară 2 (TMPRSS2) și furina, ambele prezente în glandele salivare, sunt ținte ale SARS-CoV-2.

Pentru a testa această ipoteză la oameni, au fost efectuate autopsii ghidate cu ultrasunete la 24 de pacienți care au murit din cauza COVID-19, cu o vârstă medie de 53 de ani, pentru a extrage probe de țesut din glandele salot parotide, submandibulare și minore.

Probele de țesut au fost supuse analizei moleculare (RT-PCR), care a detectat prezența virusului în mai mult de două treimi. Imunohistochimia – o formă de imunocolorare în care anticorpii se leagă de antigenul din proba de țesut, se activează un colorant, iar antigenul poate fi apoi văzut la microscop – a demonstrat, de asemenea, prezența virusului în țesut. În cele din urmă, examinarea la microscopul electronic a detectat nu doar prezența virusului, ci și replicarea acestuia în celule și tipul de organet pe care îl folosește pentru a se replica.

Cercetătorii intenționează acum să vadă dacă gura poate fi un punct direct de intrare pentru SARS-CoV-2, având în vedere că ACE2 și TMPRSS2 se găsesc în diferite părți ale cavității, precum și în țesutul gingival și mucoasa bucală. În plus, gura are o zonă de contact mai mare decât cavitatea nazală, care este considerată pe scară largă principala cale de intrare a virusului.

O altă idee este de a afla dacă persoanele în vârstă au mai mulți receptori ACE2 în gură decât persoanele mai tinere, având în vedere scăderea secreției salivare odată cu vârsta. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit o încărcătură virală ridicată chiar și la pacienții mai în vârstă, care au țesut salivar mai puțin.

„Acești pacienți nu aveau aproape nici un țesut salivar, aproape doar țesut gras. Chiar și așa, încărcătura virală a fost relativ mare”, a spus Matuck.

Sursa: Journal of Pathology / Foto: pixabay.com

Citește și: Gripa stomacală: simptome, tratament, regim alimentar