Pietrele Doamnei

Pentru iubitorii muntelui, rezervaţia Pietrele Doamnei din Masivul Rarău reprezintă un punct turistic important. Accesul în zonă se poate face fie prin Câmpulung Moldovenesc, pe drumul care urcă pe creasta Rarăului prin Valea Izvorul Alb, fie pe valea Caselor, prin rezervaţia Moara Dracului.

O altǎ variantǎ ar fi prin localitǎţile Pojorâta, Chiril, Mestecǎniș sau Slǎtioara. Rezervaţia se învecinează spre Sud cu Pietrosul Bistriţei, spre Vest cu Giumalăul, spre Nord cu muntele Tomnatec, iar spre Est se întind pajiştile Todirescu din preajma codrului secular Slătioara.

Conform legendei locale, denumirea stâncilor Pietrele Doamnei vine din vremea lui Petru Rareş,  domnitorul  găsind aici un adăpost sigur pentru familia sa. Se spune ca soţia domnitorului se urca deseori pe stâncile din zonǎ, așteptând întoarcerea lui de pe câmpul de luptǎ.

În întreaga zonǎ se gǎsesc calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, în perioada cretacică, atunci când acest teritoriu a fost acoperit de mările calde ale oceanului. Fiind o zonǎ calcaroasǎ, se circulă destul de greu. De aceea, turistul obosit de drum gǎseşte adǎpost la umbra molidului, arborele cel mai rǎspândit în zonǎ. Întalnim însǎ și plopi tremurǎtori, salcie cǎpreascǎ sau mesteacǎn.

Pietrele Doamnei sunt împodobite cu micsandre sălbatice, clopoţei, margarete, guşa porumbelului,  gǎlbenele de munte, cimbrișor. Dar regina florilor este, fǎrǎ îndoialǎ, floarea de colţ, care creşte pe stânci, fiind declaratǎ monument al naturii. Mai mult, Pietrele Doamnei reprezintǎ un adevǎrat paradis al animalelor sǎlbatice rare, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, râsul, vulpea, lupul, jderul.

Aparent inaccesibile, Pietrele Doamnei au fost escaladate pentru prima datǎ în 1921. Apoi, tot mai multe persoane au ales aceastǎ rezervaţie. Așadar, dacǎ aveţi ocazia sǎ vizitaţi Pietrele Doamnei, puteţi admira un rǎsǎrit de soare mǎreţ, cufundat într-o baie de culori difuze de la o înǎlţime de 1.648 metri.

                                                                                                 Mirela Ţuculeanu

Foto: discoverbucovina.ro

Citește și: Popăuți, mănăstirea domnească