Litiaza biliară, tratamente naturiste

Litiaza biliară, cu denumirea de la cuvântul grecesc lithos – piatră, este o afectiune evolutivă care constă din depunerea zilnică a circa 500 ml fiere, bogată în colesterol, bilirubină (pigmenți cristalini) și săruri biliare (carbonați și fosfați de calciu). Prin precipitarea cristalelor de colesterol se formează calculi mari, iar prin precipitarea bilirubinatului de calciu se formează calculi mici, inclusiv nisip.

Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales noaptea, dând colica biliară, însoțită de crampe, vărsături bilioase, transpirații reci și febră. Urina devine închisă la culoare, ca urmare a deversării unor pigmenți și săruri biliare. În paralel, persistă un prurit generalizat, cu mâncărimi pe tot corpul.

Ce recomandă fitoterapia

În faza acută a durerilor, tratamentul va începe cu plante antispastice și calmante. Dupa ce durerile au încetat, se recomandă tratamentul cu plante care au proprietăți coleretice, colagoge și hepatoprotectoare, la nevoie chiar dezinfectante. În consumul intern sunt eficiente plantele de anghinare, păpădie și sunătoare, luate separat sau în amestec, care au acțiuni favorabile și asupra steatozei hepatice. La acestea se adaugă :

• Rostopasca (Chelidonium majus) – conține alcaloizi, taninuri, saponine, saponozide, mucilagii, elemente ce au drept acțiuni mărirea secreției biliare, dizolvarea pietrelor biliare și curățirea canalelor biliare în dischinezia biliară;

• Coada-soricelului (Achillea millefolium) – conține: flavonoizi (cosmosina, luteolina), glicoalcaloizi (achileina, moscatina), saponine hemolizante, ulei eteric;

• Albăstrelele (Centaurea cyanus) – conțin glicozide, substanțe amare și antociani albaștri;

• Mușetelul (Matricaria chamomilla) – conține flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale;

• Menta (Mentha piperita) – conține: flavonozide (hesperidina), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale;

• Urzica-vie (Urtica dioica) – conține carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C) și săruri minerale.

Când calculii s-au redus în volum la circa 3-5 mm în diametru, se adaugă în rețetă herba de turița-mare și se continuă tratamentul încă 1-2 luni, până la eliminarea totală a pietrelor și a nisipului.

Preparate pentru uz extern

În tratamentele pentru litiaza biliară externe sunt recomandate comprese și cataplasme puse pe zona epigastrică cu terci de tătăneasă și coada-calului sau cu frunze de varză. Înainte de aplicarea cataplasmei, se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.

Litiaza biliară, regimul alimentar

Regimul alimentar are un rol foarte important, asigurând creșterea rezistenței generale a organismului și evitarea evoluției bolii spre cronicizare.

În zilele cu crize dureroase, bolnavul nu are poftă de mancare. În această perioadă se recomandă o cura cu sucuri naturale de legume (morcov, țelină, sfeclă roșie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lămâi, căpșuni, fragi, agrișe, afine), consumate imediat după preparare, precum și ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.

După încetarea crizelor biliare, se introduc în alimentație produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt ușor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrențe de ou și făină, legume verzi fierte, salate de legume (lactucă, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, varză), carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, lipan, șalău, cod), rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuș.

Se recomandă gospodinelor ca, în locul prăjelilor și a rântașurilor, să prepare sosuri dietetice, și anume: sosul tomat din roșii și bulion, sosul alb din albuș de ou și lapte rece, sosul de zarzavaturi înăbușite, sosul caramel din zahăr ars folosit la mâncăruri din fructe uscate (prune), soteuri de morcov, gris și orez cu lapte, precum și sosul de fructe (mere, vișine, cireșe, caise).

Citește și: Mazărea verde, sursă de vitamine

În alimentația curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere, vișine, căpșuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv sau sucuri din fructe (mere, lămâi).

Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineața pe stomacul gol și la fiecare masă. De asemenea, sunt eficiente tomatele servite în salate sau sucuri, ridichile negre și semințele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez, budinci și papanași. Evitați grăsimile, alcoolul și mesele abundente, mai ales seara.

Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, pește oceanic), grăsimile animale (untura, slănina), pastrama, mezeluri, afumături, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, brânzeturi grase și sărate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean, ardei roșu), exces de sare, cafea, cacao, ciocolată, înghețate, băuturi alcoolice tari și unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola).

Necesarul de hrană zilnică va fi împărțit în 5-6 mese, la ore regulate, evitându-se mesele abundente, mai ales cele servite seara, înainte de culcare.

Sursa: herbalrom.ro / Foto: Jeno Szabo