Biserica „Zlataust” de pe Uliţa copilăriei
Biserica „Zlataust” din Iași, având hramul Sf. Ioan Gură de Aur (sărbătorit pe 13 noiembrie) și Sf. Mucenic Teodor Tiron (17 februarie), a fost construită de Gheorghe Duca (domnitor al Moldovei în mai multe rânduri), în anul 1638, în nu mai puţin de 30 de zile. Astăzi este cunoscută sub numele de Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur – Zlataust”.
Zidăria din piatră şi turnul-clopotniţă, unde există o tainiţă în care puteau fi ascunse obiectele de cult în vremuri de restrişte, sunt două aspecte exterioare care particularizează şi înfrumuseţează biserica.
În secolul al XVIII-lea este adăugat pridvorul de la intrare, în ideea de a proteja monumentul sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romano. Tot aici se află şi câteva monumente funerare aparţinând vornicului Georgi Romalo, soţiei sale, Emilu Max și altor membri ai familiei.
Săpăturile din 1968 au scos la iveală, lângă zidul de nord al Bisericii, mormântul cunoscutului cântăreţ și cobzar Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean.
Din acelaşi secol datează şi pictura care zugrăveşte catapeteasma. Icoanele împărătești sunt deosebite, mai ales că păstrează coroniţele din metal argintat, iar icoana Mântuitorului Îl întruchipează pe Iisus Hristos ţinând în mână globul pământesc, decorat cu un brâu de alpaca.
Icoana Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii este, de fapt, o frescă realizată de profesorul Constantin Călinescu.
De asemenea, arhiva Bisericii Sf. Ioan Gură deAur este bogată în acte şi documente de la 1800, cât şi cărţi vechi, existând, în acest sens, o adevărată colecţie de cărţi de cult, dar şi de cultură universală, în limbile greacă şi slavonă.
Alte obiecte de valoare adăpostite de Biserica Zlataust sunt un epitrahil unicat şi cusut din fir metalic, cu 14 sfinţi, care datează din 1720, două mânecuţe preoţești care sunt cusute cu fir metalic, din anul 1792, potirul din argint cu inscripţie, ce datează din anul 1805, donat bisericii de către soţii Dimitrie și Elena Albescu, care au mai dăruit şi alte obiecte valoroase, atât din punct de vedere artistic, cât şi istoric.
Potirul de la Biserica Zlataust
Un obiect mai special este potirul înalt de 0,38 metri, cu picior din bronz aurit, ornat cu gravure reprezentând o viţă de vie și chipul celor patru evangheliști. Din acest potir se împărtășeau scriitorii și poeţii Iașului, care obişnuiau să vină în acest sfânt locaş, printre care îi amintim pe Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir sau George Lesnea.
Inscripţia Chiril arhimandrit 1835, alături de aceleași motive florale, se află și pe discul cu diametrul de 0,25 metri, steluţa (dăruite de soţii Dimitrie și Elena Albescu) și linguriţa aurită de împărtășanie.
Citește și: Horaiţa, mănăstirea din poiana pustnicilor
Aşadar, există o legătură de suflet între Biserica Zlataust şi lumea scriitoricească, întrucât parfumul amintirilor despre uliţa Zlataust se strecoară şi în paginile de roman ale lui Ionel Teodoreanu, în “Fata din Zlataust”, “Uliţa copilăriei” sau “Casa bunicilor”, pagini zugrăvite cu o sensibilitate şi un farmec aparte. Astfel, uliţa bisericii avea să-şi găsească locul într-o atmosferă patriarhală şi tihnită, cu tuşe de poezie.
Maria Luisa Țuculeanu
One thought on “Biserica „Zlataust” de pe Uliţa copilăriei”
Comments are closed.