Dragomirna, mănăstirea dintre brazi
Așezată în Bucovina, la 12 km faţă de fosta reşedinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, în judeţul Suceava, mănăstirea Dragomirna se distinge prin silueta ei elegantă și maiestuoasă, care se înalţă spre cer ca o rugăciune vie.
Căutând lumina și curăţenia ei, biserica este înconjurată de brazi pururea tineri, care se oglindesc în apa lacului din apropiere, limpede și cristalină. Dintre toate celelalte monumente moldoveneşti medievale, Dragomirna apare ca un lăcaș aparte, având o arhitectură unică, de mare rafinament și originalitate, dominată de turnul bisericii înalt, împodobit cu ornamente dantelate. Intrarea este arcuită în stil gotic, sub forma unei arcade cu motive vegetale.
Toate acestea au atras atenţia unor oameni de cultură precum Nicolae Iorga, ce vorbea despre frumuseţea fără seamăn a Dragomirnei. Ansamblul construcţiei se situează între două etape de creaţie ale stilului moldovenesc. El cuprinde biserica mică, biserica mare, vechea clădire, cele cinci turnuri, zidurile de apărare, chiliile şi paraclisul.
Colecția din sala Gotică
Numeroasele odoare de la mănăstirea Dragomirna, broderii, manuscrise, argintărie de cult şi icoane sunt puse în valoare în cadrul colecţiei aflată în Sala Gotică și cuprinzând obiecte cu semnificaţie istorică şi artistică. Sala Gotică a muzeului mai adăposteşte prima carte scrisă în Moldova în limba română, folosind alfabatul chirilic și anume un exemplar din Cazania lui Varlaam, tipărită la 1643 la Iaşi, două epitafe din secolul al XVII-lea, o lumânare din ceară albită la soare şi pictată după tradiţie, un policandru de cristal dăruit de Împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei.
