Sucevița, mănăstirea Movileștilor

Mănăstirea Sucevița a fost zidită în secolul XVI, pe valea părâului Sucevița, de către familia boierilor Movilă. Dintre aceștia s-a ales domn pe tronul Moldovei Ieremia, între anii 1595-1606, care a adăugat bisericii două pridvoare, zidurile și turnurile, o casă domnească (astăzi s-au păstrat doar ruinele) și chiliile pentru călugări.

De altfel, lespezile mormintelor fraților voievozi, Ieremia și Simion, se află tot aici, iar tatăl fraților, Ioan Movilă, fost logofăt, s-a călugărit la bătrȃâețe, lucruri care arată legătura foarte putrenică dintre neamul domnesc și biserică.

Tot în timpul domniei lui Ieremia Movilă se pictează mănăstirea atât în interior, cât și la exterior. Pictura Suceviței s-a păstrat cel mai bine, dacă e să o comparăm cu a celorlalte biserici moldovenești cu pictură exterioară, precum Humor, Moldovița, Arbore sau Voroneț. Alături de acestea, mănăstirea e o bijuterie arhitectonică și picturală în spațiul artei universale.

Pictura Suceviței are un caracter narativ, înfățișând scene din viața Sf. Pahomie, a Sf. Ierarh Nicolae, a Sf. Mucenic Gheorghe sau a Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. La exterior, “Scara virtuților” impresionează prin tematică și așezarea îngerilor prin contrast cu haosul iadului. Scopul moralizator și redarea luptei dintre bine și rău sunt redate cu măiestrie și subtilitate de pictorii zugravi moldoveni. Tentele de verde și roșul spre cărămiziu se alătură în contraste plăcute ochiului, realizând treceri de o finețe extraordinară.

Tezaurul mănăstirii Sucevița

Tezaurul mănăstirii Sucevița se completează cu o colecție de obiecte de artă inestimabile ca valoare documentară și artistică. Broderiile din secolele XV-XVI sunt lucrate în fire de aur și argint, cu mătase și perle; alte piese importante sunt tetraevangheliarele ferecate în argint aurit, la fel ca și chivotul dăruit de Mitropolitul Gheorghe Movilă. Alături de această comoară în obiecte rare și vechi, dăinuie și tezaurul cel sufletesc, neprețuit și regăsit doar aici, în pacea mănăstirilor românești.

Autor: Maria Luisa Ţuculeanu

Foto: flickr.com

Citeşte şi: Mănăstirea Durău, tinerețe fără bătrȃnețe…