Ovidiu Ciubotaru, jertfit pe altarul artei

Autor: Mihai Coțovanu, artis plastic

Primesc un mesaj de la un coleg: „A murit Ovidiu Ciubotaru!”, artist din „Generația 90”, care a trăit din artă, pentru artă și familie.

În primul an de facultate a fost selectat pentru a realiza bustul în marmură al lui Ion Creangă,  aflat acum în centrul orașului Piatra Neamț. Acest succes a atras și invidia sculptorilor profesioniști.

Pe Ovidiu Ciubotaru l-am cunoscut în 1988 în sala de examen la Conservatorul „George Enescu” din Iași, participând pentru un loc din cele șapte, la pictură, o dată la doi ani. Îmi sunt și acum vii în minte acele momente în care am perceput personalitatea lui nativă plină de forță. Cu acea aură egotică, în antiteză cu calitățile lui spirituale, Ovidiu Ciubotaru era mereu stăpân pe sine, știa ce vrea. A strălucit în facultate prin ceea ce crea și înfăptuia, impunându-și o aureolă de vedetă.

Ovidiu Ciubotaru, Conașul grupei

Confirmat în grupa de sculptură, îmi amintesc că Ovidiu era poreclit „Conașul”. Întotdeauna era îmbrăcat la patru ace. Era o fire veselă, era tare generos și grozav îi mai plăcea să întrețină atmosfera boemă cu prietenii și colegii de grupă, vorbind cu multă pasiune despre aspirațiile sale artistice. Cu toate că era la grupa de sculptură, era pasionat și de pictură și a încercat în primul an de facultate să se transfere la grupa de pictură, dar a fost refuzat. Despre pasiunea lui pentru pictură ne-a povestit colegul nostru Iulian Gavriloaie. În urma unei vizite, arătându-i lui Ovidiu Ciubotaru o natură statică cu pere, acesta a plecat plângând, atât de impresionat a fost de calitatea lucrării.

Avea acea ambiție firească de artist, să fie cât mai bun. Lucra cu multă înflăcărare ore în șir, fără să se ridice de pe scaun, fără să țină cont de trecerea zilelor. Important pentru el era ca lucrarea să tindă spre perfecțiune, astfel încât să demonstreze că el este cel mai bun. Tare mult îi plăcea să vorbească despre efectele de lumină, despre culoare, despre tonalitățile fine pe care le obținea pentru a da profunzime lucrării. A fost pasionat de lucrările marilor maeștrii și nu se împiedica de artiștii contemporani. A avut o deschidere către partea sacră.

Întâlnirea cu pictura lui Procenco

Întâlnirea cu pictura lui Procenco de la Mănăstirea Sihăstria a devenit pentru el un reper valoric care l-a urmărit toată viața. Așa se face că a devenit un specialist în pictura lui Procenco, iar Înalt Preasfințitul Patriah Daniel a considerat că Ovidiu este singurul artist care ar putea continua pictura rămasă neterminată de Procenco la Mănăstirea Sihăstria, aflată acum în restaurare. Această mărturie o am de la fiul lui Ovidiu, Alexandru, care a spus că și cumpărase materialele necesare pentru a începe pictura. Din păcate, timpul n-a mai avut răbdare.

Slujba de înmorântare a fost celebrată de cinci preoți care, prin rugăciune, l-au condus pe Ovidiu pe ultimul drum. Preotul Iustin de la Biserica din Spitalul Socola a ținut o impresionantă prelegere despre personalitatea artistică, spirituală și familială a lui Ovidiu Ciubotaru, în care a pus în valoare activitatea artistică a acestuia, dăruită și prin credință. A creionat prin vorbe perfecțiunea la care a ajuns în pictura lui Procenco și cât de necesar era ca acesta să termine pictura de la Mănăstirea Sihăstria.

Drum lin!

Dramatismul slujbei de înmormântare a lui Ovidiu Ciubotaru a lăsat urme adânci în sufletele tuturor celor prezenți – familie, prieteni, cunoscuți. Au fost momente extrem de emoționante. Prin rugăciunile preoților care au oficiat slujba de înmorântare, sufletul celui plecat dintre noi s-a înălțat spre sferele cerești.

Părintele Iustin a afirmat cu toată tăria cum este purtat la rugăciune de preoții care l-au iubit și a spus că din momentul când s-a aflat că a murit, a început să fie pomenit în rugăciunile de la Mitropolie și în multe mănăstiri pe unde a fost.

Jertfa pe altarul artei a lui Ovidiu Ciubotaru s-a transfigurat după zeci de mii de ore de lucru la șevalet. Folosind culori de ulei cu substanțe toxice și lucrând în spații cu umiditate și mucegai, Ovidiu Ciubotaru s-a îmbolnăvit la plămâni, iar acest fapt a determinat trecerea sa la cele veșnice.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină!

www.mihaicotovanu.ro

Citește și: Lumea ca o zi de vineri