Refluxul gastroesofagian la copil

Refluxul gastroesofagian la copil

Ce este refluxul gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian (RGE) este cea mai frecventă patologie digestivă care necesită consult de gastroenterologie pediatrică.

Refluxul gastroesofagian reprezintă trecerea intermitentă sau permanentă a conținutului gastric în esofag, tulburare de motilitate care poate fi simptomatică (vărsături, regurgitații, ruminție)  sau asimptomatică.

În primele luni de viață, refluxul gastroesofagian este considerat fiziologic. Regurgitațiile fiziologice apar imediat după ce sugarul se hrănește sau odată cu eliminarea aerului înghițit și pot surveni mai multe episoade pe zi.

Diferența între refluxul gastroesofagian fiziologic și cel patologic (Boala de reflux gastroesofagian) este dificilă și NU măsoară număul de episoade de reflux (vizibile sau monitorizate prin pH-metrie), ci prezența complicațiilor RGE: scădere ponderală, esofagita erozivă, boala cronică respiratorie.

Care sunt cauzele refluxului esofagian?

La sugari, refluxul gastroesofagian apare din cauza dezvoltării insuficiente a sfincterului esofagian, un mușchi care, după ce se închide, nu permite trecerea sucului gastric acid înapoi în esofag.

Factorii favorizanți sunt:

– Nașterea prematură.

– Poziția culcată a copilului timp îndelungat.

– Dieta preponderant  lichidă.

Care sunt simptomele refluxului gastroesofagian?

Refluxul gastro-esofagian poate determina:

  1. Manifestări digestive: regurgitații, vărsături, ruminație, disfagie, sialoree, hemoragie digestivă.
  2. Manifestări respiratorii: tuse cronică, wheezing recurent, crize de astm bronșic, bronșite recidivante obstructive, accese de cianoză, sughiț, disfonie, otite și rinofaringite recidivante.
  3. Manifestări neuro-comportamentale: tulburări de somn, iritabilitate, crize de agitație și plâns, arcuire și hiperextensia gâtului.
  4. Alte manifestări: tulburări de creștere staturo-ponderală, anemie.

Ce investigații pot fi făcute pentru stabilirea diagnosticului?

În general, la sugarii sănătoși cu vârsta sub 6 luni și cu simptome specifice nu sunt necesare teste de diagnostic suplimentare, ele se impun când simptomele sunt atipice sau se suspectează complicații.

  • Ph-metria esofagiana reprezintă metoda standard de diagnostic. Ea determină nivelul de aciditate al esofagului.
  • Endoscopia digestivă superioară este metoda de elecție pentru diagnosticarea complicațiilor RGE și presupune explorarea esofagului, stomacului și duodenului. În cazul copiilor, se face cu anestezie generală.
  • Examenul radiologic baritat depistează eventuale anomalii la nivelul tractului digestiv, însă s-a renunțat la acesta datorită riscului de iradiere și a specificității reduse.

Ce complicații pot să apară în evoluția RGE?

  • Esofagita peptică.
  • Ulcer esofagian.
  • Hemoragie digestivă superioară.
  • Anemie

În ce constă tratamentul refluxului gastro-esofagian?

Refluxul gastroesofagian fiziologic se vindecă de la sine. Medicul poate recomanda câteva măsuri care ajută la prevenirea episoadelor de reflux gastroesofagian:

  • Poziționare proclivă dorsală a sugarului, la 45 grade, cu capul rotit într-o parte.
  • Mese mici și dese (supraalimentarea la o singură masă poate favoriza vărsăturile).
  • Alăptarea sau hrănirea cu formula de lapte trebuie întreruptă din când în când și copilul trebuie ajutat să eructeze prin bătăi ușoare cu mâna pe spate.
  • După masă, copilul trebuie ținut în poziție vericală 20-30 de minute.
  • Schimbarea formulei de lapte.
  • Folosirea unor tetine care împiedică înghițirea aerului în timp ce copilul este hrănit.
  • Îngroșarea cu mucilagiu de orez a formulei de lapte sau a laptelui stors poate ajuta, însă această strategie poate adăuga calorii suplimentare în dieta copilului.
  • Este posibil ca refluxul să fie cauzat de o alergie la laptele de vacă, carne de vită sau ouă consumate de către mamă, de aceea, astfel de alimente pot fi temporar eliminate.

De regulă, refluxul gastroesofagian fără complicații nu necesită tratament medicamentos.

Medicul poate recomanda medicamente care reduc aciditatea gastrică (precum famotidina, esomeprazol sau alginații), în cazul în care copilul refuză să mănânce, nu ia în greutate, dacă prezintă simptome specifice inflamației esofagiene sau dacă are astm bronșic.

Când este recomandat ca sugarul să fie evaluat de către un medic?

Se impune controlul medical în cazul în care copilul are următoarele semne sau simptome:

  • Are vărsături în jet.
  • Are vărsături cu sânge, în zaț de cafea sau varsă un lichid verde sau galben.
  • Are scaune cu sânge.
  • Refuză să mănânce.
  • Nu ia în greutate.
  • Are tuse cronică.
  • Are o stare de iritabilitate după ce mănâncă.

Ce trebuie să reținem în privința RGE?

Regurgitațiile sau vărsăturile episodice sunt relativ frecvente la sugari. Persistența simptomatologiei dincolo de 6 luni sau apariția lor după 1 an crește probabilitatea de a fi o altă boală și nu BRGE.

Experții ESPGHAN și NASPGHAN recomandă efectuarea unui consult de gastroenterologie pediatrică tuturor acestor copii, deci căutarea altor boli, deoarece nu singur refluxul este o boală, ci probabil este încă un simptom al unei alte afecțiuni de bază. (Foto: pixabay.com)

Autor: Dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie la Policlinica Providența

www.providentamedical.ro

Citește și: Importanța unei posturi corecte

2 thoughts on “Refluxul gastroesofagian la copil

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *