Pruritul cutanat

Pruritul cutanat

Pruritul tegumentar este cel mai frecvent simptom dermatologic ce impactează negativ în mod semnificativ calitatea vieții, a somnului, activitățile socio-profesionale și echilibrul psiho-emoțional.

Acesta este definit ca senzația ce induce dorința de scărpinare și poate fi rezultatul unor afecțiuni dermatologice sau non-dermatologice însă de cele mai multe ori poate avea origine multifactorială.

Dacă initial poate fi atribuit afecțiunilor ce l-au indus, cu timpul își capătă propria sa dinamică independent de cursul evoluției afecțiunii de bază. Atunci când durata de manifestare a pruritului cutanat depășește 6 săptămâni se numește prurit cronic.

Afecțuni în care apare:

Pruritul acut

  • alergii;
  • înțepături de insecte;
  • exacerbări ale dermatitei atopice;
  • dermatite iritative;
  • parazitoze;
  • boli infecțioase.

Pruritul cronic

  • afecțiuni deratologice – dermatita atopică, psoriazis, herpes-zoster;
  • în boli renale – pruritul uremic;
  • în afecțiuni hepato-biliare – pruritul colestatic;
  • patologii endocrinologice;
  • afețiunii neurologice;
  • patologia pasihiatrică;
  • tumori.

Situații particulare

  • La vărstnici – aproximativ 60% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani suferă episoade săptămânale, cu intensitate ce variază de la ușoară spre moderată.
  • La gravide – apare în aproximativ 18 % din cazuri și poate fi secundar dermatiteti atopice cu debut în sarcină, erupțiilor polimorfe de sarcină, colestazei intrahepatice, pemfigoidului gestațional.
  • La copii – cauzele sunt dominate de afecțiunile cutanate, în general fiind vorba despre dermatita atopică. Rar pot fi implicate alergiile induse de medicamente. Cauzele sistemice pot fi reprezentate de atrezia/hipoplazia biliară, sindromul de hiperbilirubinemie familială, boala rinichiului polichistic.

Pruritul poate avea caracter premonitoriu precedând cu mulți ani instalarea unei boli însă poate consitui și un semn precoce de neoplazie, asa cum se întâmplă în limfomul Hodgkin. Îl considerăm ca fiind de origine necunoscută atunci când în urma invetigațiilor complexe și complete nu se identifică o etiologie posibilă a acestuia.

Mecanismele ce conduc la declanșarea senzației de mâncărime a pileii sunt reprezentate de acțiunea directă a unor stimuli mecanici sau termici, indirect prin descărcarea de mediatori chimici sau își poate avea originea la nivelul SNC independent de stimularea periferică.

Prevalența pruritului cutanat crește o dată cu înaintarea în vârstă. Eczema, xeroza cutanată, astmul bronșic, afecțiunile hepatice, un indice de masă corporală crescut și un scor înalt al anxietății sunt determinanți pentru prevalența pruritului cutanat.

Majoritatea cazurilor de prurit cronic, persistent sever, sunt identificate la pacienți cu afecțiuni sistemice multiple, în timp de pruritul scalpului și al feței este adesea asociat cu afecțiuni psihiatrice.  

Caracterul acut al acestuia orientează către afecțuni acute, alergii, urticarii, în timp ce caracterul persistent este tipic pentru boli interne, renale sau hepatice, malignități. Pruritul persistent nocturn asociat și cu alte semne sau simptome cum sunt transpirațiile, oboseala accentuată, febra sunt sugestive pentru malignități.

Insoțirea acestei afecțiuni de alte elemente cutanate primare sau secundare, de exemplu macule, eritemul, vezicule, blistere, pustule, plăci, ecsoriații, ulcerații, necroze, cruste, noduli, lichenificare, atrofie, cicatrici, pigmentări vor orienta suspiciunile medicului specialist către alegerea investigațiilor necesare cu scopul identificării etiologiei pruritului.

Tratamentul se bazează pe măsuri de reducere a intesității pruritului, tratament simptomatic și tratamentul cauzei.

Măsurile de tratament ce au în vedere reducerea intesității pruritului sunt:

  • hainele ce au contact direct cu pielea trebuie să fie din materiale permeabile pentru aer;
  • evitarea transpirației;
  • menținerea unei temperaturi nocturne în dormitor de maxim 21 de grade celsius,
  • menținerea unei umidități de 50 %;
  • utilizarea de săpunuri dermatologice emoliente ce nu conțin parfumuri (poartă denumirea de syndeturi), geluri sau creme de duș dermatologice;
  • durata dușului de maxim 10-15 minute, stergerea blândă a corpului prin tapotare nu prin frecare, aplicarea imediat după baie a unei creme emoliente dedicate pielii sensibile;
  • evitarea saunei, a consumului de alcool;
  • evitarea ingestiei alimentelor sau lichidelor fierbinți, se preferă la temperatura camerei;
  • evitarea alimentelor condimentate, iuți;
  • educarea modului în care pacientul să își poată controla dorința de scărpinare (consiliere psihologică, terapii de relaxare).  

Tratamentul simptomatic este cel care combate senzația de prurit și constă în administrarea de medicație antihistaminică ce va bloca efectul mediatorului principal numit histamină, conducând la dispariția temporară a senzației de mâncărime a pileii, pe durata administrării medicației.

Tratamentul etiologic este cel care are rolul prevenirii reapariției afecțiunii și se referă la terapia afecțiunii de bază: boli interne, dermatologice, infecțioase, psihiatrice, evicția alergenică, întreruperea medicației implicate, intervenții chirurgicale acolo unde se impune, chimioterapia în cazul neoplaziilor. (Foto: pixabay.com)

Autor: Raluca Cojocariu, Medic primar adulți și copii Alergologie și Imunologie Clinică

www.alergotest.ro

Citește și: Pfizer lansează antiviralul COVID-19

One thought on “Pruritul cutanat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.