Disfuncţiile articulaţiei temporomandibulare

Disfuncţiile articulaţiei temporomandibulare

Autor: Fizioterapeut Polina Stan, WorkTape Medical Botoşani

Disfuncţiile articulaţiei temporomandibulare sunt de multe ori neglijate atunci când vorbim despre tratamentul fizioterapeutic. Recuperarea acestei articulaţii necesită mult timp şi perseverenţă. Cu cât se amână mai mult, cu atât rezultatele apar mai greu, iar şansele de recidivare devin mai mari.

Pentru început, vom clarifica câteva aspecte care ţin de anatomia şi biomecanica articulaţiei temporomandibulare (ATM) şi caracteristicile speciale pe care le deţine aceasta.

Particularităţile ATM:

  • este unica articulaţie mobilă a craniului;
  • este compusă din 2 articulaţii, stângă şi dreaptă, care acţionează întotdeauna simultan;
  • în componenţa sa intră o structură specializată, numită disc articular;
  • prin intermediul  capsulei articulare, ligamentelor şi muşchilor masticatori, condilul mandibular se uneşte cu osul temporal;
  • toate mişcările sunt limitate de prezenţa dinţilor. Totodată, apare o problemă când numărul dinţilor devine tot mai mic: discul articular se subţiază, condilul mandibulei se deplasează şi compromite buna funcţionalitate a ATM.

Din punct de vedere biomecanic, ATM are trei grade de libertate; asta înseamnă că poate efectua mişcări în trei planuri (sagital, frontal şi transversal). Aceste mişcări sunt  următoarele:

  • coborâre, care în timpul deschiderii active trebuie să constituie un spaţiu de 35-40 mm (2-3 degete aranjate pe verticală);
  • ridicare;
  • anteducţie (mişcarea spre înainte);
  • retroducţie  (mişcarea spre înapoi);
  • diducţie (mişcarea în lateral stânga/dreapta);
  • rotaţie.

Toate mişcările sus-menţionate sunt importante pentru funcţiile pe care le are aparatul dento-maxilar: masticaţie, deglutiţie, fonaţie, respiraţie, supt.

Patologia ATM, frecvent întâlnită sub denumirea de sindrom algo-disfuncţional, apare la aproximativ 70% din populaţie, în intervalul de vârstă 20-50 de ani. Un aspect curios este faptul că disfuncţiile ATM apar mai frecvent în rândul femeilor. Nu este din cauza că femeile vorbesc prea mult (cel puţin, nu există studii care să urmărească persoanele vorbăreţe şi articulaţiile lor temporo-mandibulare), ci din cauza modificărilor hormonale care se produc în organismul femeii de-a lungul vieţii. De exemplu,  în perioada sarcinii, ligamentele au o elasticitate mai mare, iar articulaţiile devin mai instabile.

Este cazul să vă adresaţi unui terapeut când observaţi cel puţin unul dintre simptomele:

  • durere la nivelul articulaţiei şi/sau la mestecarea anumitor alimente;
  • migrene sau cefalee;
  • zgomot la oricare dintre mişcările ATM (cracmente sau click-uri);
  • dificultate de a deschide complet gura;
  • senzaţia de oboseală musculară sau chiar durere la nivelul muşchilor masticatori, muşchilor gâtului.

În unele situaţii durerea poate iradia şi la nivelul tâmplelor, urechii sau zonei cervicale. De asemenea, durerea poate avea mai multe cauze, cea mai comună fiind infecţia dentară. De aceea, este necesar consultul unui stomatolog sau al unui ortodont. În anumite situaţii, durerea la nivelul ATM stângi poate fi un semn al infarctului miocardic.

Atentie! Dacă simptomele sunt  însoţite de durere în piept, amorţeală sau durere la nivelul membrului superior stâng, până la degetele 4-5, ameţeală sau dificultatea de a respira, adresaţi-vă imediat medicului!

Pe lângă disconfort, afectarea acestei articulaţii implică modificări şi adaptări vicioase care se dezvoltă în timp. Toate lanţurile miofasciale se modifică din aproape în aproape, ajungându-se la atitudini incorecte ale corpului (cifoze, lordoze, rotaţii excesive de şold, de genunchi şi de glezne etc.).

www.worktape.ro

Citește și: Fotoprotecția, sfaturi estivale

One thought on “Disfuncţiile articulaţiei temporomandibulare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *