Catedrala Munților din Panaci

Catedrala Munților din Panaci

La 15 kilometri de Vatra Dornei, nu departe de Mănăstirea  Piatra Tăieturii, găsim loc de tihnă sufletească în biserica din comuna Panaci, judeţul Suceava, loc de închinăciune al muntenilor, dar şi centru de interes pentru turiştii veniţi de departe pentru a-i admira unicitatea sau pentru a înalţa o rugă în liniştea lăcaşului, cu privirile îndreptate spre frescele de o frumuseţe aparte.

Ocrotit de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, edificiul este unic şi prin particularitatea zidurilor, construite din rocǎ vulcanicǎ, adusǎ de la Cǎlimani. Frontul, firidele și toate înfloriturile exterioare poartǎ amprenta zonei, fiind meşteşugite din cărămidă  arsă, produsǎ pe plan local.

Din mica monografie a comunei Panaci ce ne întâmpinǎ la intrare, aflǎm cǎ prima parohie, o bisericuţǎ de cimitir,  datează din anul 1846, fiind urmatǎ între anii 1850-1854 de o bisericǎ mai mare, construită din bârne, cu un turn central și clopotniță, începută în timpul preotului Th. Mrejeru, primul paroh al locului. Meritul de a fi terminat aşezǎmântul îi revine parohului Toader Mîndrilă din Câmpulung, interiorul fiind pictat pe pânză de in în ulei de către frații Tomovici, pictori din Piatra Neamț.

 Însǎ tumultul primului rǎzboi mondial a lǎsat şi aici urme adânci: detașamentele armatei austro-ungare au jefuit biserica, fǎrǎ ca localnicii plecaţi în pribegie sǎ mai poatǎ salva obiectele de cult. Astfel, părintele Haralambie, primul preot localnic, numit în 1922, nu a mai gǎsit decât un mic paraclis fǎcut din scânduri. Teolog erudit, părintele Haralambie și-a desăvârșit studiile la Facultatea din Strasbourg, ca bursier trimis de Patriarhie, susținând teza de doctorat la Facultatea de Litere, Istorie şi Filosofie din Cernăuți.

Construcţia noii biserici a început în 1928, iar dupǎ o întrerupere a lucrǎrilor din cauza crizei financiare, acestea au fost reluate între anii 1935-1940. Realizatǎ în stil  neobizantin de pictorul Vasile Pascu, cu o catapeteasmǎ sculptată în lemn de stejar masiv de artistul ieșean Vasile Crâșmaru, aceasta pǎstreazǎ multe caractere ale tradiției bisericilor și mănăstirilor din Moldova lui Ștefan cel Mare.

Aşezat pe panta dealului, de strajǎ parcǎ, asemenea munţilor şi dealurilor care îl înconjoarǎ ca un brâu, aşezǎmântul din Panaci îmbogǎţeşte spaţiul mioritic, ducând cu sine taina dorului, a transhumanţei, a „veşniciei care s-a nǎscut la sat”.

Lavinia Roman

Recomandare: turism-panaci.ro

Citește și: Râşca, mănăstirea din calea vulturilor

One thought on “Catedrala Munților din Panaci

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *